Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Datina
(D.şi subiectivitatea contemporanului) în Utunknr. 43/1956; Földes László: D. J. IIVínUtunknr.38-41/1957;MéliuszJózsef: Vigyázat! Hamis angyal (Atenţie! Inger fals) în volumul Kitépett naplólapok (Pagini rupte dejumal), 1961, pag. 323-31; Szemlér Ferenc: D. galgói napjai (Zilele lui D. în Gîlgău) ín Igaz Szó nr. 5/1965; Láng Gusztáv: D. J. (Egy életmű problémái) (D. J. Problemele unei opere) în Korunk nr.3/1967; idem: Végrendelet - mely végrehajtásra vár (Testament - ce aşteaptăafiîmplinit)înUtunknr. 23/1968; idem: D. J. két írói álneve (Cele două pseudonime literare ale lui D. J.) înNylrk nr. 2/1968; idem: A legenda emberarca (Faţa umană a legendei) despre poezia Nagycsütörtök (Joia mare) a lui D. J. în Utunk nr. 29/1973; idem: Az érzelmi lázadástól a lázadás értelméig (De la revolta sentimentală la raţiunea revoltei, fragmente din monografia Dsida), înNylrk nr. 1/1974; Söni Pál: D. játékossága (Ludicitatea lui D.); A kiteljesülő Dsidakép (Întregirea imaginii-Dsida), ambele în volumu IMűvekvonzása (Atracţia arte-lor), 1967, pag. 36-51; Marosi Péter:Irodalomtörténeti pillanat -irodalomtörténészek pillanatai (Clipă de istorie literară-Clipele istoricilor literari) în Utunk nr. 29/1968; Abafáy Gusztáv, Láng Gusztáv: D. J. versesfüzetéből (Din caietele de poezii ale lui D.}./ înlgazSzonr. 2/1969; Banner Zoltán: A föld és az ember megmarad (Pămîntul şi omul rămîn) în Utunknr. 23/ 1978; György Dénes: Megpecsétélt sors (Destin stigmatizat). Comemorare D. J. în A Hét nr. 26/1978; Csiszer Alajos: Még egy ismeretlen Dsida-vers (încă o poezie necunoscută de Dsida), înMagyar Nemzet, Budapesta, 15 iulie 1979; Máriás József: Szamoshát - antologia, Dsida Jenő, în Szamoshát, nr. 9-10, 1990. Opinii despre operă: “... în volumul Leselkedő magány (Singurătatea lapîndă), 1928, domină deja tonul avangardist, stilul expresionist. Conţinutul de bază al acestui volum este revelaţia momentului de criză a generaţiei de după război, care se manifestă prin existenţa misterioasă, de necunoscut a realităţii şi împreună cu aceasta, prin prezenţa motivului-secret ce exprimă înstrăinarea, indiferenţa exterioară faţă de eşecul tragic al mesianismului poetic şi de suprimare întro singurătate inumană a dorinţei de comunitateapoetului. Pentru soluţionarea acestei revelaţii a momentului de criză a încercat după 1928 să evadeze din realitate într-o bucolică imaginară şi idilică; singurătatea se îmblînzeşte în aceste poezii prin retragerea îndrăgostiţilor, prin sihăstria fericită a meditaţiei poetice. însă culorile ireale a imagin ilor naturale din aceste poezi i deja armonice, pun sub semnul întrebării conţinutul de realitate a acestei evadări, şin curînd vor apărea şi-n poeziile evadării neliniştea, pieirea ce amintesc de motivele din poeziile tîrzii ale lui Georg Trakl...” Láng Gustáv “Gravitatea cîntării, coborîrea spre adîncuri este înlocuită - dintru începuturi - printr-o anume intimitate cu tainicul. Poetul zburdă uneori; sonurile vocii sale, amintindu-1 uneori pe Csokonai, sunt juveniljucăuşe. Nici încrucişarea unor experienţe diverse, analoage unele cu delicatele introspecţii â la maniere de Kosztolányi, altele cu stridenţele ţipătului expresionist, nu pot înlocui tonul blînd, elegiac-meditativ, melancolic chiar cînd nu e zglobiu, tonuî fundamental al poetului...” N. Balotă “Poezia lui Dsida Jenő, de o remarcabilă muzicalitate, este inspirată din viaţa oamenilor simpli, a oamenilor de rînd; el cultivă versul elegiac, melancolic, excelînd în pasteluri şi în meditaţia filozofică.” _______D________ Kántor Lajos 79