Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Cimbora
_____c______ din Baia Mare (din 1991). A iniţiat, realizat şi coordonat o serie de lucrări colective şi reviste: Nord, revistă studenţească; Buletinul ştiinţific al Societăţii studenţeşti de etnografie şi folclor - Universitatea Baia Mare; redactor al buletinului informativ Comunicări filologice. Tradiţii maramureşene. Este iniţiatorul Arhivei de folclor a zonei Maramureş. Lucrări publicate: Institutul de învăţămînt Superior Baia Mare 1961-1979, Monografie, Baia Mare, 1979 (redactor); Antologie de folclor din judeţul Maramureş, vol.I, Poezia, cuvînt înainte de Mihai Pop, Baia Mare, 1980 (redactor resp.); Graiul, etnografia şi folclorul zonei Chioar (coordonator, redactor), Baia Mare, 1983. Lucrarea a fost distinsă de Academia Română cu premiul “Timotei Cipariu”. * Dintre lucrările la care şi-a adus contribuţia folcloristul loan Chiş-Şter Antologia de folclor din judeţul Maramureş, vol.I, Poezia, este semnificativă din mai multe puncte de vedere. în primul rînd pentru că a pus în pagină contribuţia “forţelor locale de cercetare în domeniul folclorului” (Notă asupra ediţiei) în pofida selecţiei unor texte din marile arhive de folclor din Bucureşti sau Cluj-Napoca, ceea ce îi dă un caracter inedit. Importantă este, apoi, particularizarea şi individualizarea celor patru zone maramureşene - Ţara Maramureşului, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Zona Codrului - care necesită o aprofundare mai elaborată şi ferită de orgolii localiste. Cazul cel mai dificil de tranşat este zona Codru - din care jumătate se află în judeţul Satu Mare (Giurtelec, Hodod, Homoroade, Gerăuşa, Chilia, Babţa, Stîna). Includerea fragmentului de colind Mă luai, luai, din Chilia, cred că es ie semnificativ pentru bogăţia nuanţelor, simboluri şi sugestii în cele două părţi ale Codrului care merită reunite într-o cercetare comună. în organizarea materialului folcloric sa păstrat clasificarea (I. Poezia de ritual şi ceremonial; II. Balade; III. Lirica - cu secţiunile: Horile horilor, Dragostea şi dorul, Omul şi soarta lui, Cătănia, războiul şi haiducia) “academică” dar sa insistat asupra rolului apocopei silabice (să trăia - pentru "să trăiască”; să mă ibd’eâ - pentru să mă iubească) atît de particulară pentru Maramureş încît puţini ştiu că ea nu există în cuvîntul “Maramu”: “numai unii din alte zone, lipsiţi de simţ estetic, ne fac să fim “de la Maramu” (pag.50). Pentru o analiză, în diacronie şi sincronie, a specificului folclorului din Maramureş este de cercetat admirabilul Cuvînt înainte semnat de Mihai Pop: “Vocaţia poeziei orale din Maramureş este lirică. Nota ei dominantă este acel lirism “energetic pornit dintr-o viziune dinamică” pe care l-a remarcat Ovid Densuşianu... în fruntea horelor maramureşene se cere aşezată, fără nici un dubiu, horea lungă - horea frunzei... Pe această melodie ce nu are formă fixă conturată “se pun” texte ce se leagă între ele mai mult prin starea de spirit a cîntăreţului decît prin tematică....” (pag. 13). Cimbora Revistă ilustrată pentru copii şi tineret. A apărut la 12 februarie 1922 prin eforturile financiare ale lui Szentimrei Jeno. Redactorul şef al revistei, de la nr.29 şi pînă la încetarea apariţiei (14 iulie 1929) a fost Benedek Elek. A apărut săptămînal, la început, apoi de trei ori pe lună avînd subtitlul iniţial “revistă ilustrată săptămînală pentru copii buni” iar apoi, în ultima parte a apariţiei, era intitulată “singura revistă ilustrată din România pentru copiii maghiari”. S-a distribuit în Satu Mare şi Baia Mare (unde a şi fost tipărită un scurt timp). Revista cultiva literatura umoristică şi educativă (predominînd teme de istorie şi ştiinţe ale naturii). O rubrică specială, pe teme educative, semna redactorul şef “Mesajele bunicului Elek” care contribuia la o însuşire corectă a limbii şi încuraja creaţia originală. Astfel că, în scurt timp, revista a adunat în jurul ei scriitori care 64
