Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Afirmarea - pagini literare sătmărene
dintr-un pustiitor incendiu, ei îşi jură dragoste veşnică. Dar izbucneşte revoluţia de la 1848 şi Florea este smuls din tihna satului. O vreme trăieşte în ţinuturile Timişoarei apoi ajunge sclav la un turc. Reuşeşte să scape din Turcia datorită unei fete din harem, Serafiţa, care îl dorea pentru ea. Florea avînd inima zălogită llenuţei o refuză şi porneşte spre ţară. Serafiţa îl blestemă. Acasă, llenuţa, fără nici o veste de la el se ofileşte şi moare. Florea soseşte în sat tocmai cînd trupul ei este dus la cimitir. Efectul blestemului Serafiţei se va împlini: fără llenuţa Florea rătăceşte înnebunit, nemaigăsind nici o alinare. Va sfîrşi înmormîntat lîngă ea. * I. Brenduşianu despre datinile din Oaş: “Un popor fără datine, port şi limbă originală, e şters pentru totdeauna de pe faţa pămîntului”. Opinii: “Din prezentarea acestei nuvele se vede că, ea are un subiect frumos, tratat cu destulă măiestrie şi dacă n-ar fi scris într-o limbă latinizată, ar putea fi citită cu uşurinţă chiar azi, deoarece 1. Brenduşianu are în povestire ceva din ce o să fie, mai tîrziu, Ion Slavici”. (Teodor Neş) Referinţe: Vartolomei, V. - Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, Ed. ziarului “Tribuna Ardealului”, pag. 87-89; Tămăian, Petru - Istoria Seminarului diecezei Oradea, 1928; Potoran, Eugeniu - Poeţii bihorului, 1934, Oradea; Radu, lacob - Istoria diecezei române unite a Orazii Mari, Oradea, 1930; Neş, Theodor - Oameni din Bihor, 1848-1919, Oradea, Tipografia Diecezană, 1937, pag. 88-93. BULGĂR, Gheorghe_______ Lingvist, cercetător şi istoric literar. Se naşte la 13 aprilie 1920 în localitatea Sanislău, judeţul Satu Mare. Tatăl său participă la Adunarea de la Alba Iulia ca delegat sătmărean. Studii: şcoala primară în localitatea natală (1927-1932) iar liceul la Oradea - la Seminarul tinerimei române unite “Emanuil Gojdu” (1932-1940). Dintre profesori: Aug. Cosma, conducătorul Societăţii literare şi al revistei “Ţara visurilor noastre”; criticul literar Octav Şuluţiu; istoricul literar Theodor Neş. în 1940 este arestat de hortyşti la Oradea. După eliberare primeşte misiunea de la episcopul unit loan Suciu să predea Mitropoliei din Blaj, pentru a fi expediate la Roma, documente despre atrocităţile armatei maghiare de la Ip şi Trăsnea, îndeplinindu-şi sarcina pleacă în Bucureşti şi se înscrie la Facultatea de Litere (1940- 1944) şi din 1941 şi la Drept. Licenţă “Magna cum laudae” (1944, cu prof. de latină N.l.Herescu; alţi profesori: Gh.I. Brătianu - istorie, Ion Petrovici - filosofie) şi la Facultatea de drept în 1948. Participă, în 1944, la luptele din Transilvania cu vestitul detaşament Păuliş. Veteran de război. Profesor la Liceul “Gh. Şincai” (Baia Mare), 1946-1949; asistent la Facultatea de Litere Bucureşti - şeful catedrei este Al. Graur; secretar de redacţie la revista Cum vorbim; colaborator la Dicţionarul limbii române literare şi la Gramatica Academiei, - fondator(cu Emil 53
