Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)

Afirmarea - pagini literare sătmărene

miner şi a prietenului său, ortacul Paul Iulian Avram. Pe fondul dramatic al aşteptării ortacilor (să deblocheze galeria) cei doi protagonişti retrăiesc întîmplări din viaţa lor şi din zona "băilor".

Galeria din fundul pămîntului pare un spaţiu-ecran pentru rememorări, pentru proiecţii şi evadări într-o lume a fabulosului. Mitologia "locurilor sacre" este consistentă şi, cu siguranţă, interesantă: "vîlva băilor"; "licuriciul din fruntea castorului minelor"; folclorul despre un Moş al băilor (care-i călăuzeşte pe mineri prin subteran), despre Păstorul minelor (n-are chip de om, se arată sub chip de flacără gălbuie şi-i ademeneşte în adîncuri pe mineri spre pierzare), este brodat pe două legende asemănătoare cunoscute în zona Cavnic ("Cavnic cel voinic şi Varvara") şi între minerii din Chiuzbaia ("Varvara şi Chiuzbaian cel voinic").

Referinţe:

Ulici, Laurenţiu - Prima verba, voi. I, Ed.Albatros, 1975,p. 162-163; Olos, Mihai- La un debut editorial, în Pentru socialism, nr. 5925/17 febr. 1973; Titel Sorin- G. M. Banu, Muntele alb, în România literară, nr. 10, 8 mai 1973; Cozmuţa, Augustin - “Muntele alb” de G. M. Banu- în Pentru socialism, nr. 5967/ 7apr. 1973; Antonescu, Nae - Muntele alb, în Cronica sătmăreană, VI (XIII), nr. 1603/21 apr. 1973, p. 3; Turtureanu, Nicolae - G. M. Banu, Muntele alb, în Cronica nr. 21/25 mai 1973; Ulici, Laurenţiu - Viaţa în proză, în România literară, nr. 45/8 nov. 1973; Popovici, Miron - G. M. Banu. Muntele alb, în Maramureş, dec. 1973.

Opinii despre operă:

"In Muntele alb şi îndeosebi în povestirea Moşteniri obscure încearcă să realizeze o latura complementară a viziunii rurale sătmărene. Sorin Titel în România literară o numeşte "zonă maramureşeană", ceea ce desigur nu corespunde adevărului. Perimetrul desfăşurării acţiunii este circumscris între hotarele comunelor şi satelor Apa-Someşeni, Potău, Apateu. adică în acea arie lingvistică de interferenţă dintre urban şi rural. Preţioasă mărturie depun

chiar cuvintele utilizate de autor: canceu, petrecanie, suretit (culesul viilor),pălincă ele., vocabule componente ale unei părţi a graiului sătmărean. Acestor instrumente lingvistice, de colorit dialectal li se adaugă şi mentalitatea specifică zonei, cu obiceiuri şi ritualuri străvechi, peste care s-a suprapus un strat de civilizaţie în vremea din urmă, atitudine ilustrată şi ea în scrisul prozatorului. George Maria Banu ar trebui să fie convins că sorţii lui de izbîndă artistică sínt deja aruncaţi tocmai în acea literatură socială, de tradiţie ardelenească, cu puternică vînă epică şi nu în sentimentalismul afectat din Acompaniament la piculină, compoziţie plină de dialoguri banale şi naive şi cu sfîrşit atît de previzibil.

Nae Antonescu

BECSKY Andor___________

Jurnalist, poet, scriitor.

S-a născut la 28 febr. 1898 în localitatea sătmăreană Livada. A decedat la Budapesta -31 oct. 1978.

Studii: Academia Comercială, Cluj, absolvită în 1916.

A colaborat cu versuri avangardiste la revistele: Keleti Újság, Napkelet, Vasárnapi Újság, Új Genius, Periszkóp, A Jövő Társadalma etc. Are preocupări teatrale la Cluj unde organizează teatrul muncitoresc (Studio), împreună cu Szentimrei Jenő. Aici i se joacă, în 1931, piesa Órák a halál előtt (Ore înainte de moarte). Datorită activităţii ilegaliste este nevoit să emigreze - întîi la Viena, apoi la Berlin şi Paris. Se stabileşte la Budapesta şi devine redactor al revistei Korunk.

Volume publicate:

Verseskönyv (Carte de poezii), împreună cu Antal János şi prezentare de Dienes László, Cluj, 1923; Utinapló (Jurnal de călătorie) 1933, versuri; Kortársak (Contemporanii), Budapesta, 1974. Sunt amintiri despre scriitorii cunoscuţi de autor: Asztalos István, Antal János, Aradi Viktor, Brassai Viktor, Dienes László, Gaál Gábor, Józsa Béla, József Attila, Radnóti Miklós, Salamon Ernő.

38