Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Postfaţă
teleonnănean. care, după absolvirea liceului "Mihai Eminescu" din Satu Mare ulterior s-a stabilit la Oradea, unde a condusGazeta de Vest, a publicat poezii originale şi numeroase traduceri din lirica luiAdy Endre. In Satu Mare scriitorii s-au ivit paralel cu revistele: Ţara de sus (1921) redactată de Dariu Pop, apoi Icoane maramureşene (1922-1923) sub direcţia lui George Mihail Zamfirescu (n. 1898-m. 1939), o revistă ce milita pentru o ideologie umanitaristă la care au colaborat şi scriitori din alte părţi ale ţării. Remarcăm şi importanţa deosebită a revistei Cele Trei Crişuri din Oradea, care a susţinut ofensiva culturală pe motivul că părţile sătmărene aparţineau zonei culturale nord-vestice. Au existat şi alte reviste sătmărene, prezente dealtfel şi în Dicţionarul... lui G. Vulturescu, dar cea mai de seamă a fost Afirmarea (1936-1940) redactată de Constantin Gh. Popescu (n. 1904-m....) şi Octav Ruleanu (n. 1910-m. 1993) primul institutor iar al doilea profesor de limba şi literatura română la liceul "Mihai Eminescu". Afirmarea a avut cea mai îndelungată apariţie dintre revistele sătmărene interbelice. Revista urmărea în primul rînd să devină un îndrumar literal al localnicilor, să le cultive gustul pentru citit. Ea a însemnat un real progres, atît ca tipăritură dar şi ca orientare literară. Grupul Afirmarea a organizat mai multe şezători literare la care au participat scriitori din regiunile învecinate. O şezătoare de amploare, consemnată în presa vremii, a fost aceea la care a conferenţiat Victor Papiban (n.l888-m,1956), după care au citit din operele lor scriitorii locali şi cei grupaţi în jurul revistei Familia din Oradea, publicaţie periodică pentru care sătmărenii au arătat întotdeauna interes şi admiraţie. Revista Afirmarea anunţă organizarea de şezători literare şi pentru zona Cărei, oraş în care a învăţat Simion Bămuţiu (n. 1808- m. 1864) şi o vreme a predat literatura română poetul George Boldea (n. 1905- m.1934) unul dintre intemeitorii revistei Abecedar (1933-1934) de la Brad, alături de Emil Giurgiuca (n. 1906-m. 1992). După doi ani de apariţie a revistei sătmărene s-a _____ Postfaţă _____ vorbit despre o posibilă editură a Afirmării şi un supliment cultural pentru săteni. Revista Afirmarea a publicat poezii, proză literară, articole critice, recenzii de cărţi. Locul privilegiat l-a ocupat poezia. Colaboratori sínt, în primul rînd, localnicii, la care s-au adăugat pe parcurs şi o serie de tineri poeţi bucureşteni. De existenţa Afirmării se leagă începuturile poetice ale lui Ion Şiugariu (n,1914-m.l945) care a închinat revistei sătmărene tot zbuciumul tinereţii sale creatoare. Unele dintre poeziile publicate în Afirmarea şi cele din Familia au intrat uşor modificate în volumul său de debut intitulat atît de sugestiv Trecere prin alba poartă (1938) impus îndeosebi de către criticul literar Octav Şuluţiu (n. 1909- m.1949). Creaţia lui Ion Şiugariu din această perioadă este a unui contemplativ atras de farmecul naturii, a unui tînăr pornit să cucerească viitorul cu un elan deosebit. Ucenicia lui din paginile Afirmării i-a servit la modelarea unui talent care a fost oprit în desfăşurarea lui de moartea de pe frontul îngheţat al Cehoslovaciei. Alţi poeţi ai revistei Afirmarea: Alexandru Nicorescu (n. 1908-m.l982); D. Hinoveanu (n. 1905-m. 1963) oltean venit în părţile sătmărene ca învăţător. A colaborat şi la Familia şi la Gând românesc din Cluj.Alţi colaboratori: Gh. Crişan(n.l911- m.1992) directorul revistei băimerene Cronica literară (1939), Ion Cherejan (n,1918-m.l986) redactor al revistei careiene Prietenii artei (1947). La Afirmarea au colaborat şi mulţi poeţi bucureşteni: Ştefan Baciu (n. 1918- m.1993) braşoveanul mutat la Bucureşti, Radu Stanca (n,1920-m.l962) clujeanul, braşoveanul V. Spiridonică (n. 1909- m.1988), George Vaida (n. 1914-m. 1941) talent nativ întrerupt de moartea lui pe frontul de răsărit. Pe lîngă aceşti colaboratori revista Afirmarea a găzduit în coloanele sale şi alţi poeţi tineri, cu toţii Ia începutul carierei lor lirice, de la Const. Virgil Gheorghiu (n. 1916-m. 1992) şi pînă la Ion Sofia Manolescu (n. 1901 -m. 1993). Cei mai mulţi colaboratori au fost recrutaţi din gruparea bucureşteană Adonis: Traian Mihăilescu, 266
