Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)

Şcoala sătmăreană

nu se poate îndeajuns vorbi, pentru că a văzut şi a simţit imperativul conturării întrun tot unic, al acestor mijloace de efuziuni lirice, atît de diferenţiate ca expresie şi totuşi atît de unitare ca fond sufletesc...” Dan Smântânescu

“Cu reuşite originale, Octavian Şireagu introduce în spaţiul lirismului un spirit modem similar celui practicat de Isac, Cotruş, sau Beniuc, inovînd prin decantarea temelor tradiţionale... Două sínt atitudinile dominant prezente în poezia lui Şireagu: una figurează un eu deschis cunoaşterii universului, cealaltă o apropiere de lumea umană, implicit cunoaşterea istorică...”

V. Fanache

“Şireagu se poate mîndri pe drept cu faptul de a fi fost primul traducător român al majorităţii liricilor maghiari din Ardeal”.

Jancsó Elemér

Referinţe:

Smântânescu, Dan - Octavian Şireagu: “Noua lirică ardeleană” în revista Ţara Noastră, XIV, 1935; Fanache, V. - “Poetul O. Şireagu”, prefaţă la voi. La pîndă de lumină, Ed. Dacia, 1977; Beke György - Fără interpret - Convorbiri cu 56 de scriitori despre relaţiile literare româno-maghiare, Ed. Kriterion, Bucureşti, 1972, pag. 81-90; Köllő Károly - Studiu introductiv, în Literatura maghiară în limba română, Bibliografie 1830-1970, Ed. Kriterion, 1983, Bucureşti, pag. 78-79.

SOLTÉSZ József

Poet, prozator, traducător.

S-a născut la 17 septembrie 1945 la Satu Mare.

Studii: Bacalaureatul îl susţine la Satu Mare. în anul 1971 a absolvit Universitatea clujeană “Babeş-Bolyai”. în prezent locuieşte la Micula.

Cărţi publicate:

Ez a pasas nem Beckett?/ Tipul acesta nu e Beckett? Nuvele, schiţe, Bucureşti, Ed. Kriterion, 1973; Két barna

hold/ Două luni maronii/ poezii, Cluj- Napoca, 1974; Éjféli mozdulatok/ Gesturi în miezul nopţii/, poezii, Bucureşti, 1975, Ed. Kriterion; Nagy, jogos párviadal/Un mare duel justificat/, povestiri, Bucureşti, Ed. Kriterion, 1977, 135 p.ţ Rettenetes Tihamér és más mesék/ îngrozitorul Tihamér şi alte basme/, Bucureşti, Ed. Ion Creangă, 1977,104 pag.; A különc Kócos Bibi-Bábu /regény/ Ciudata marionetă ciufulită Bibi/ roman-poveste, Bucureşti, 1982, Ed. I. Creangă, 84 pag.; Hannibal der schrecklische und andere Geschichten, Bucureşti, Ed. Ion Creangă, 1978,107 p.; Árnyékbokszolók: Avagy Gazdag szegény rokonai/Taie frunză la dini/, Cluj- Napoca, Ed. Dacia, 1982, 196 pag.

Referinţe:

Marosi Péter: Aki itt szövegel, még nem Soltész/ Cine parlamentează aici, nu e încă Soltész/ în Utunk nr. 44/1973; Szávai Géza: Stilusérzék, ötlet és novella/ Simţul stilului, idee şi nuvelă/în A Hét nr. 45/1973; Kántor Lajos: Más beszédstílusban/ în alt stil de vorbire/ ín Utunk nr.52/1974; Markó Béla: Ez a pasas nem Beckett?/ Tipul acesta nu e Beckett?/ în Igaz Szó nr. 2/1974; Kántor Lajos: Mindenesetre itt vagyok/ Eu sínt aici ín orice caz/ ín Utunk nr. 33/1975; Mózes Attila: A lehetőség bírója/ Judecătorul posibilului/ ín Igaz Szó, 1976; Szávai Géza: A költői szó józansága/ Raţionalitatea cuvîntului poetic/ ín A Hét nr. 15/ 1976; Gyöngyösi Gábor: Nagy jogos párviadal/ Un mare duel justificat/ ín Igaz Szó, 1979; Kortárs Magyar írok Kislexikona, 1959-1988, Ed. Magvető, Budapesta, 1989, pag. 367; Új Magyar Irodalmi Lexikon, Noul lexicon literar maghiar, red. şef Péter László, voi. HI, Ed. Academiei, 1994, pag. 1822.

230