Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)

Luceafărul

Ioane Marcu a corespondat cu poetul V. Alecsandri (1879).

Lucrări:

Declaratione in causa limbei române. Din partea inteligenţei române din comitatul Satu Mare, 1880 - Satu Mare; A magyar és a román, 1881, Satu Mare; Baséric'a romana, Ed. Presei Libere, 1883, Satu Mare.

Referinţe:

Lupta românilor din judeţul Satu

Mare..., Documente, 1848-1918, pag. 194- 198.

*

Ioane Marcu:

“Noi avemu de alesu între doue basérice, intre baséric’a Romei şi Constantinopoliului. La esta alegére nu ne potemu ocupâ cu vertuţile sau defeptele unoru ómini sengurátici, de cari se potu aflá veri şi unde, ci întrebarea e, care d’in aceste doue basérice corespunde benei ui nostru? Baséric’a de Constantinopoliu e greaca, şi poterea ce-şi aroga, e de la inceputu a Romei, precumu am aretatu mai susu, era basérica de Roma e romana. Veri si ce relatione dera d’in partea noastră cu basérica de Constantinopoliu ar fi fapta incontra romanetacii nostre, co prin asémine procedura ne amu insoci cu una potere, cari a adversaria sângelui nostru”.

M

MARCUS, loan Bocu______

Poet, profesor.

S-a născut în localitatea Bixad, jud. Satu Mare, la 24 aug. 1963.

Studii: Liceul Agricol, Livada (1981) jud. Satu Mare; universitare - la Cluj- Napoca 1987; doctorat în 1989. Este lector univ. dr. la Facultatea de medicină veterinară din Cluj-Napoca.

Cărţi publicate:

Intîmplări cu zeităţi mărunte, cu o

prefaţă (“Poezie şi candoare”) de Al. Pintescu, Ed. Mesagerul, Cluj-Napoca, 1997, 76 pag.; Imaginea lucrurilor, Risoprint, Cluj-Napoca, 2000, 64 pag.; Biografia unei neputinţe, Risoprint, 2000,74 pag.

"k

Faptul cotidian, cu “zeităţile lui mărunte”, “stările euforice” şi “automatismul obişnuinţei” alimentează notaţiile lui loan Bocu Marcus. Fac casă bună reflecţiile sarcastice (“Eram un tînăr/ fără prea mari pretenţii...”) cu dulcegării prezentate întrun limbaj “psihanalitic” (“Ştiu că în curînd se va face noapte -/ că va trebui să dorm/ să visez poate/ şi apoi să încerc să dezleg/ încîlcitul sens al peripeţiilor/ nocturne” - Poem psihanalitic). Pasaje insuficient sublimate rămîn în stadii de lirism larvar, de eboşe. Poetul însuşi mizează pe “un poem nedigerat” şi, în surprinderea acestui complex, frustrant, al rămînerii “în derizoriu” (Despre cum se poate face jocul unei idei), poate să găsească “virtuale contingenţe”: “pentru o posibilă caligrafie/ a sufletului” (Experimentul Philadelphia).

Opinii critice:

“Pentru loan-Bocu Marcus, poetul este un martor, nu un meşteşugar. Astfel, de cîte ori se intersectează cu lumea, se produce un scurtcircuit. Poetul nu îl repară, îl mărturiseşte. Mărturiseşte cum în acel moment liniile se curbează, destinele se modifică, măştile se schimbă...”

Ion Mureşan

135