Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Icoane Maramureşene
KERESKÉNYI Sándor S-a născut la Satu Mare - 8 mai 1951. Studii: Facultatea de filologie a Universităţii Babes-Bolyai, secţia Limba şi literatura maghiară-rusă. Activitatea cultural-literară: profesor, redactor la revistele Korunk, Erdélyi Napló şi alte publicaţii. Volume publicate: Római délután, Ed. Mentor, 1995. Autor al studiului introductiv la volumul A magány szikláján de Gellért Sándor. Referinţe critice: Krilek Sándor: Kereskényi Sándor szellemi tűzijátéka, Satu Mare, Friss Újság, nr. 167, 26 august 1995, pag.5. KOCSIS István Prozator şi dramaturg. S-a născut la 7 mai 1940 în localitatea Ambud, jud. Satu Mare. Studii: termină liceul în Satu Mare (1956); licenţiat în limba şi literatura maghiară - Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj, 1965. Pînă la admiterea la Universitate a lucrat în judeţ ca profesor suplinitor în localităţile Oraşu Nou şi Remetea. După licenţă a lucrat la săptămînalul Pionier/ Pionir, Bucureşti; din 1967 la Ifjúmunkás; din 1969 - Utunk, Cluj. A primit premiul Uniunii Scriitorilor din Bucureşti. Din 1984 s-a stabilit la Budapesta. Opera literară: a) scrise în ţară Egyenletek/ Ecuaţii, nuvele şi drame, în seria “Forrás”, cu o prezentare a lui Szabó Gyula, Bucureşti, 1967; Örömteremtés/ Facerea bucuriei, nuvele şi două drame, 1969; A korona aranyból van. Bolyai János estéje. Megszámláltatok fák/ Coroana de aur. Amurgul lui Bolyai János. Numărătoarea copacilor piese de teatru, 1972; Facerea bucuriei, nuvele, drame, traducere deAdela Rodica Sălăjanu, 1972; Drámák. Árva Bethlen Kata. Megszámláltatott fák. Játék a hajon. A nagy játékos. Nem zárjuk kulcsra az ajtót/ Drame. Orfana Bethlen Kata. Numărătoarea copacilor. Joc pe corabie. Marele joc. Nu închidem uşa cu cheia, 1974; A fehér kesztyű/ Mănuşa albă, nuvele, scenete, 1978; Megszámláltatott fák/ Copaci număraţi, 1981; A megkoszorúzott/ încornoratul, piese de teatru, 1982; Széchényi István: monodrámák/ monodrame, 1984. b) scrise la Budapesta A tizenkettedik tánc /Al doisprezecelea dans, roman, Budapesta, 1986; Vasban, aranyban /în fier, în aur, poezii, Budapesta, 1987; Történészek a kereszten, avagy az áldozatok bosszúja / Istoricii pe cruce sau răzbunarea victimelor, (Romanul falsificării istoriei române), Budapesta, 1991. Referinţe critice: Kortárs Magyar írok Kislexikona 1958-1988, Budapesta, Ed. Magvető, 1989, pag.228-229; Romániai Magyar Irodalmi Lexikon, Bucureşti, Ed. Kriterion, 1994, pag. 65-67; Marosi Péter: K. I. rendhagyása /Anomalia lui K. I., ín Utunk 15/1967; idem: Játék a mítosszal /Jocul cu mitul, ín Utunk 48/1969; idem: Nem társalgási drámák /Nu-s drame de conversaţie, ín Utunk 28/1970; Láng Gusztáv: A jóság útjai, avagy annak találgatása, hogy miben különböznek K I. novellái a négy evangéliumtól /Căile bunătăţii sau prin ce se diferenţiază nuvele lui K. I. de cele 4 evanghelii, în Utunk46/ 1969; K. Jakab Antal: A kérdezés természetéről/Despre natura lucrurilor, în Utunk 51/1969; Kovács János: Az Egyenletekről az Örömteremtésig /De la Ecuaţii la Facerea bucuriei/ ín Igaz Szó 11/ 1969; Bálint Tibor: A zsákbanfutás művészete/ Arta fugii în impas, în Utunk 4/1970; Kántor Lajos: Emberpróbáló játékok költője ín Igazság 131/1970; idem: Kocsis-drámák a színpadon / 120
