Grigorescu, Felicia: Forme de artă în cimitire evreieşti din nord-vestul Romaniei (Satu Mare, 2013)

III. Piatra funerară. Forme de manifestare artistică în cimitirele iudaice din Nord-Vestul României

Cornişa. Cu toate că este de dimensiune aproape nesemnificativă în economia construcţiei, acest element de arhitectură contribuie la accentuarea rolului altor elemente din compunerea construcţiei, pe care le pune în valoare. Formele în care a fost folosit de arhitectura iudaică acest element, i-a sporit foarte mult valenţele formatoare. în arhitectura sinagogală îl întâlnim în marcarea tangenţei componentelor verticale sau a divizării secţiunilor acestora. La piatra tombală rolul său creşte datorită dimensiunii reduse a acesteia, cornişele câştigând în proporţia generală, mai ales cînd sunt dezvoltate sau sunt dublate, caz în care din funcţia lor de determinare a formei se transformă în componentă de sine stătătoare a cvasi-construcţiei {Fig. 12). Cornişa este un element de mare mobilitate a formei: poate fi simplă, accentuată, dublă, în creştere sau descreştere succesivă sau când forma frontonului o cere poate fi întreruptă central, dreaptă sau urmînd formele curbe ale celorlalte elemente de arhitectură pe care le determină.

Aceste elemente de arhitectură nu sunt forme inventate de evrei, sunt doar selectate de ei din mediul istoric arhitectonic cunoscut, necesare realizării construcţiei prescrise biblic.

Stâlpii lui Ioachim şi Boaz.

Fig. 67. Elemente pseudo-arhitectonice: stâlpii lui Iachim şi Boaz

Referirea simbolică la acest element de arhitectură, respectiv la cei doi stâlpi denumiţi Ioachim şi Boaz amplasaţi de Hiram, constructorul fenician al Templului lui Solomon menţionat de Biblie, la intrare , este foarte frecventă (Fig. 67)

Am putea să asociem acestui simbol arhitectonic atât intrările în sinagogi, flancate de piloni sau turnuri, cât şi pseudo-arhitectura cimiterială, forma cea mai frecventă în zona studiată I.A.l.a. Frecventa lor prezenţă, se accentuează vizibil din *

l2H Ines Müller, A Rumbach Sebestyén utcai zsinagóga, Otto Wagner fiatalkori főműve Budapesten, Locker Verlag Wien, MFA Judaisztikai Kutatócsoport, Budapest 1993, p. 14, (în continuare: Rumbach...); Hana Taragan, The „Gate of Heaven” synagogue in Cairo, în Journal of Jewish Identitie, 2009, http://muse.jhu.edu/joumals/journal of jewish identities/v002/2.ltaragan.pdf, p.36, (în continuare: Cairo...)

58