Grigorescu, Felicia: Forme de artă în cimitire evreieşti din nord-vestul Romaniei (Satu Mare, 2013)
III. Piatra funerară. Forme de manifestare artistică în cimitirele iudaice din Nord-Vestul României
candele fiind cei şapte ochi ai lui Dumnezeu care cutreieră pământul. Sfeşnicul este un a 1 r\A simbol al logosului, lumină a lumii. In capitolul Zaharia , acesta îl descrie ca fiind stăjuit de doi măslini din care se scurge direct untdelemnul necesar candelelor. In societatea evreiască este foarte cunoscut şi sfeşnicul cu opt braţe hanukia, cel care a ars timp de opt zile în perioada războiului macabeilor cu seleucizii din Siria, deşi uleiul din lampă putea să ajungă doar pentru o singură zi105. Sărbătoarea de Hanuca comemorează redobândirea religiei evreieşti şi independenţei politice, apoi a început să simbolizeze independenţa însăşi. Antigonus când a dorit să restabilească dinastia hasmonee, să proclame popularitatea şi prestigiul strămoşilor săi, a ales simbolul care exprima cel mai bine atât justificările sale istorice, moştenirea sa spirituală cât şi intenţiile sale religioase şi politice106. Pe monede reprezentarea apare într-o formă simplificată corespunzând descrierii candelabrului lui Moise: toate ramurile se termină la aceeaşi înălţime, pare să stea pe o bază înclinată ce se sprijină pe trei picioare mici, asemeni potirului reprezentat de banii grei de la prima revoltă, este în acord cu tradiţia rabinică care spune că stătea pe picioare. în Talmud era specificat sprijinul pe picioare dar nu şi numărul acestora. Din textele medievale conform tradiţiei, acestea ar statua că este vorba de trei. între sec I- VI apar un mare număr de candele pictate şi gravate pe o bază de trei picioare. Fiind originare din întreaga Europa şi Orientul Mijlociu, ele sunt variate ca stil decorativ şi ca formă, dar baza cu trei picioare 1 AT este comună, deci nu este un rezultat al unor influenţe stilistice locale . Fig. 45. Zonă rezervată femeilor, cu decor de menőre (Săpânţa, MM) 104 105 106 107 Biblia, Zaharia, 4: 1 -14 Paul Petrescu, Obiecte rituale iudaice din România, Ed Hasafer, Bucureşti, 1999, p. 64 D. Sperber, Menorah..., p. 142 Ibidem 52
