Grigorescu, Felicia: Forme de artă în cimitire evreieşti din nord-vestul Romaniei (Satu Mare, 2013)
III. Piatra funerară. Forme de manifestare artistică în cimitirele iudaice din Nord-Vestul României
exista în aproape toate statele continentului, dar nu ca grup etnic originar istoric, ci cu permisii de şedere temporare, niciodată revendicativ de teritoriu, ca alte minorităţi. Cea mai mare parte a simbolisticii artei iudaice este în legătură cu religia poporului evreu dar şi cu elemente de diferite categorii, ce păstrează referirile ancestrale la ţara de origine. Motivele utilizate au fost în primul rând, elemente ale matricei prime filozofico-estetice a evreimii. Pentru toate popoarele, istoria începuturilor prezintă o mare valoare, fiind o modalitate a legitimării prin recursul la origini. In afara acestora au fost păstrate motivele specifice din vechiul Israel, în primul rând cele fitomorfe şi zoomorfe, care au fost legitimate prin textul biblic. 1. Simboluri religioase Menora. Astăzi stemă a Israelului91 92 93, rnenora sau candelabrul cu şapte braţe a fost constant, printre cele mai importante simboluri ale evreilor, având profunde semnificaţii religioase (Fig. 43,). Menora a fost un obiect de cult construit de evrei QO înaintea construirii Templului din Ierusalim ‘ şi este prezent în desfăşurarea tuturor ritualurilor evreieşti. Prima menţiune a acestui obiect de cult în Biblie94, este legată de faptul că lui Moise i se spune să facă un candelabru cu şapte braţe, textul biblic făcând o descriere foarte detaliată a obiectului: făcut dintr-un talant de aur curat bătut, cu picior şi câte trei braţe de o parte şi de alta a axului central, cu mucări şi cenuşare, fiindu-i precizate şi ornamentele de forma florii de migdal şi gămălioare, dar ambiguu. Pentru că Moise nu a înţeles instrucţiunile primite, i s-a arătat o menoră din foc, fiind descrisă ca un sfeşnic asemeni chipului celui ce s-a arătat pe munte. O altă menţiune biblică se referă la sfeşnicele pe care le-a făcut regele Solomon pentru Templu95. Acestea au dispărut probabil în timpul distrugerii primului Templu96, întrucât Biblia nu mai face referiri la ele doar pomeneşte de lucrurile furate de babilonieni. Se presupune că acestea au fost topite, nemaifiind pomenite ulterior. In ceea ce priveşte al doilea Templu, s-a avansat probabilitatea să fi avut doar un singur candelabru97 făcut după modelul lui Moise, care a fost luat Antiochus Epiphanes. Când macabeii au recucerit Ierusalimul, au improvizat o candelă din suliţe îmbrăcate cu cositor cu care le-au unit şi au fixat în ele lămpi, apoi le-au umplut cu uleiul pe care l-au găsit şi au Fig. 43. Menoră cu trei braţe 91 N. Badrus, Simboluri...., p. 91 92 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri, voi. II, p. 223, (în continuare: D.S.), ...simbol cosmic; i s-au dat tot atâtea braţe câte planete sunt, laolaltă cu soarele. După Philon sfeşnicul este imitaţia terestră a sferei cereşti arhetipale 93 Biblia, Exod 35: 14 Ibidem, 25: 31-40 95 Biblia, I Regi 7: 49, sfeşnicele de aur curat, cinci la deapta şi cinci la stânga, înaintea Locului prea sfânt, cu florile, candelabrele şi mucările de aur 96 Daniel Sperber, History of The menorah, http://jewishideasdaily.com/docLib/20091207_sperber.pdf.pdf, p. 136, (în continuare: Menorah...) 97 Ibidem, p. 137 50
