Grigorescu, Felicia: Forme de artă în cimitire evreieşti din nord-vestul Romaniei (Satu Mare, 2013)
III. Piatra funerară. Forme de manifestare artistică în cimitirele iudaice din Nord-Vestul României
formează corpul monumentului (Fig. 24). Tot la nivelul acestei linii de întâlnire a celor două planuri se petrece diferenţierea altor două subtipuri. Unul ar fi acela când baza semicercului este mai mică decât corpul pietrei ce o susţine (I.A.2.a.e.) (Fig. 25). Din această inegalitate de segmente, rezultă o formă cu doi umeri, cunoscută ca formă de tabemacur, întâlnită şi în omamentica sinagogală, în orfevrărie, în miniatură, în decorul scenelor din cărţile religioase sau ca motiv brodat pe textilele obiectelor de cult ca predela sau sacii învelitori pentru cărţile de rugăciune. Această formă se regăseşte în reprezentarea cimitirelor evreieşti din secolul al XVIII-lea din Cartea Hevra Kadişei din Nagykanizsa (Hu). A doua variantă este în sens invers inegalităţii segmentelor: baza semicercului este mai mare decât latura susţinătoare a dreptunghiului corpului pietrei funerare ( Fig. 26). La unele exemplare diferenţa de dimensiune este foarte mare, ajungând până la dublare. Cele mai frecvente astfel de forme sunt întâlnite în cimitirul de la Târgu Lăpuş, dar se întâlnesc şi celelalte cimitire în sectoarele mai vechi8'. Se mai observă o relativă constanţă a dimensiunii tipului I.A.2. , precum şi faptul că sunt confecţionate din acelaşi material. Grosimea lor este mai redusă, oscilând între 6 şi 10 cm, iar siluetele lor sunt uşor mai zvelte - în lipsa colonetelor, faţă de tipul anterior, fiind proportionate în jur raportului de 2,5 x 1, deşi în general nu sunt prea înalte. Sunt frecvente şi în zonele limitrofe celei studiate regăsindu-se din nord-estul * 82 M Ibidem 82 Separarea temporală zonă nouă-Zonă veche o considerăm ca fiind făcută de procesul de emancipare, respectiv până aproximativ la mijlocul jumătăţii a doua a secolului al XIX-lea ar fi zona veche, de la sfârşitul secolului începând zona nouă. 37 Fig. 22. Piatră funerară tip vag arhitectonică” tară element de despărţire între zona rezervată decorului şi epitaf Fig. 23. Tip vag arhitectonică cu dublu profd Fig. 24. Tip vag arhitectonică cu bandă separatoare între câmpuri
