Grigorescu, Felicia: Forme de artă în cimitire evreieşti din nord-vestul Romaniei (Satu Mare, 2013)
III. Piatra funerară. Forme de manifestare artistică în cimitirele iudaice din Nord-Vestul României
pseudo-arhitectonice care nasc formele monumentelor şi doar secundar de reprezentarea elementelor plastice din câmpul decorului. A -7C Intr-o analiză a originii evreilor din nord-vestul României, după unele opinii , aceştia par a aparţine la doua filoane distincte. Evreimea din Maramureş se integrează într-o aşa numita platformă continentală iudaică ce cuprinde Galiţia, Podolia, Basarabia, Bucovina, Maramureş, Rusia Carpatică. Evreii din nordul Crişanei aparţin unei platforme central europene care cuprinde Moravia, Boemia, Slovacia, Germania, Ungaria şi Transilvania. Această abordare pe origini poate fi urmărită şi în zestrea artistică pe care au adus-o cu ei în plastica pietrei funerare. III.A. Analiza tipologică după forma pietrei Una din principalele caracteristici ale pietrelor funerare din cimitirele evreieşti din nord-vestul României este forma lor predominant pseudo-arhitectonică. Ele prezintă unul, sau grupate mai multe elemente de arhitectură adaptate la dimensiunea pietrei. Există şi monumente a căror formă doar mimează formele pseudo-arhitectonice iar altele sunt anarhitectonice. încercarea de a le grupa cu rigurozitate este un demers anevoios în condiţiile în care formele mixează inter-grupe, constatându-se o mare varietate de asocieri de elemente pseudo-arhitectonice care generează cele mai neaşteptate formule, aceasta fiind o altă caracteristică a pietrei funerare evreieşti, ce-i determină marea diversitate de forme. întocmirea clasificării a cuprins două faze: prima în care formele se grupau după anumite criterii, dar cercetările unor noi situri aduceau elemente surpriză, submulţimile schimbându-şi continuu locurile, cu multe schimbări inter-grupe. în a doua fază, fiecare cercetare ulterioară consolida schema finală, aducând tot mai multe argumente în favoarea subdivizărilor propuse. Pentru o cât mai completă cuprindere a formelor, încrengătura schemei s-a simplificat tot mai mult prin concentrarea generalizărilor. După prima caracteristică de grupare „frecvenţa” am încercat să obţinem acoperirea întregului spectru de forme, mai apoi fiecare dintre ele găsindu-şi o direcţie logică în încrengătura clasificării. Astfel, de la o caracteristică foarte generală, cea mai sus arătată, prin adăugare gradată a câte încă unei caracteristici, fiecare monument este cuprins pe un anumit palier, până în vărful acestuia. Monumentul funerar propriu-zis este organizat în două câmpuri principale: câmpul ornamenticii în partea superioară şi câmpul epitafului în partea inferioară a pietrei. Separarea câmpurilor poate fi rezultatul amplasării unui element sau a unui ansamblu de elemente decorative sau separarea expresă să lipsească. Există monumente care au decoraţia bogată, câmpul decorului întrepătrunzându-se cu cel al textului. 75 75 Mircea Moldovan, Sinagoga.Arhitectură a monoteismului. Bucureşti. Ed. Paideia, 2003, p. 102, (în continuare: Sinagoga...) 22
