Habersack, Sabine - Puşcaş, Vasile - Ciubotă, Viorel (szerk.): Democraţia in Europa centrală şi de Sud-Est - Aspiraţie şi realitate (Secolele XIX-XX) (Satu Mare, 2001)
Maria Danilov: Istorism retrospectiv şi problema conceptelor democratice în Başarabia (sf. sec. XIX - înc. sec. XX.)
Maria Danilov Este cert că o istorie a partidelor politice din Basarabia se conturează abia în anii primei revoluţii mse (1905-1907). Revoluţia rusească a fost pentru basarabeni un moment de valorificare a aspiraţiilor proprii, deşi în faţa revoluţionarismului rusesc care a inundat şi periferiile imperiului, mişcările sociale de aici par a fi destul de timide. Există evident o legătură directă între mişcarea socială din Basarabia şi revoluţia rusească: conceptele, ideile despre libertate, despre autonomie, despre şcoală naţională, administraţie şi biserică naţională, - sunt idei şi concepte ce circulau în mentalităţile tuturor popoarelor subjugate din imperiu. Toate aceste revendicări, de o orientare profund democratică vor trece prin prisma dezideratelor naţionale, mai întâi. Acceptând această interpretare asupra chestiunii, evident suntem părtinitori, nu însă în detrimentul obiectivităţii. Pentru că opţiunile programatice ale mişcării social-politice din Basarabia în această perioadă sunt nuanţate de specificul revendicărilor naţionale. Or, ideea naţională în Basarabia devine o parte componentă a conceptului despre democraţie şi modernitate. Lipsea însă o experienţă a luptei politice care ar fi asigurat o coeziune de forţe - moment ce putea fi lejer depăşit în raport cu conjunctura social-politică din imperiu aflată în perioada revoluţiei într-o permanentă schimbare. Dispersarea forţelor sociale în grupuri politice mici care abia se închegau, abia se conturau pe arena luptei sociale din provincie le-a asigurat o existenţă de scurtă durată. In mişcarea naţională a românilor din Basarabia s-au conturat două curente. Primul era promovat de-o grupare moderată (boieri, preoţi, intelectuali), în frunte cu Pavel Dicescu, care fondează la Chişinău „Societatea moldovenească pentru răspândirea culturii naţionale“ în 1905. în concepţia acestei grupări, problemele naţionale urmau să fie rezolvate exclusiv pe calea şcolii şi culturii naţionale. O altă grupare din Basarabia o formau radicalii-democraţi care se orientau spre înfăptuirea urgentă a unor schimbări. în primul rând, sunt naţional-democraţi de pe lângă ziarul „Basarabia“ în frunte cu Emanuil Gavriliţă. Ei aveau şi legături cu „Cercul basarabenilor“ de la Iaşi, organizat de Constantin Stere şi Zamfir Arbore în 1905. Anume cu concursul lui Stere apare în 24 mai, 1906 primul număr al „gazetei naţional-democratice“- „Basarabia“. în nr. 12 al ziarului au fost publicate revendicările programatice ce urmau să servească drept platformă politică a viitorului partid naţional-democrat din Basarabia13. 13 I.Varta, Unele deziderate ale mişcării nationale a românilor basarabeni la miiloc de an 1906. în Destin Românesc, nr. 1, p. 45-60. 50
