Habersack, Sabine - Puşcaş, Vasile - Ciubotă, Viorel (szerk.): Democraţia in Europa centrală şi de Sud-Est - Aspiraţie şi realitate (Secolele XIX-XX) (Satu Mare, 2001)
Elena Postică: Mentalitatea colectivă şi procesele democratice din ultimii ani în Republica Moldova
Elena Postică Republica Moldova activează 27 de partide şi organizaţii social-politice, 5 dintre ele fiind reprezentate în Parlament. în 1995 a fost adoptată Legea presei care, deşi nu este lipsită de unele lacune, facilitează dezvoltarea şi activitatea liberă a mijloacelor de informare în masă. în Republica Moldova, spre deosebire de România, nu exista încă o presă independentă în adevăratul sens al cuvântului. Ziarele exprimă puncte de vedere partizane, şi sunt afiliate de regulă unui partid sau grupări politice. Publicaţiile de expresie românească din Basarabia au nevoie în continuare de subvenţii, micile lor tiraje nu pot face concurenţă ziarelor ruseşti, mai ales celor moscovite, care scot la Chişinău ediţii în peste 100000 exemplare5. în perioada ce s-a scurs de la căderea comunismului s-au consolidat structurile instituţionale ale democraţiei — alegeri periodice, separarea puterilor, presa liberă. Au fost organizate de 3 ori alegeri parlamentare şi de două ori prezidenţiale. Efortul democratic al Moldovei a fost remarcat şi de reprezentantul FMI la Chişinău, Mark Horton, care într-un interviu acordat ziarului Flux din 25 iunie 1999 menţiona că „în ultimii ani Republica Moldova a realizat un progres enorm în stabilirea democraţiei”. „Moldova, -afirma acesta- este una dintre puţinele ţări din fosta URSS unde un preşedinte a pierdut alegerile şi a plecat liniştit din biroul prezidenţial. La fel a fost şi cu Parlamentul - Moldova a început cu o majoritate puternică naţionalistă, care în 1984 a pierdut la alegeri în favoarea agrarienilor şi a socialiştilor, care la rândul lor, au cedat puterea unei coaliţii de centrudreapta”.6 Din cei 360 de deputaţi ai primului parlament ales în mod democratic în 1990, circa 120, adică o treime erau din partea Frontului Popular care simboliza mişcarea de eliberare naţională - ruperea de imperiu, reforme democratice etc., celelalte 2/3 erau reprezentanţi ai partidului comunist şi organelor sovietice, care au şi blocat, încetul cu încetul, procesele democratice, reformele ş.a.m.d. De fapt, componenţa primului parlament exprima divizarea populaţiei din teren, a electoratului care se compune din trei mari segmente: 1. cei care s-au scuturat oarecum de povara trecutului totalitar şi tind spre o altă nouă existenţă, segment ce cuprinde în marea lui parte 5 Vitalie Ciobanu. Starea presei: o dublă perspectivă. în A7(«/Ediţia de vineri, nr. 14 (196), 2 aprilie 1999. 6 F/ux/Ediţia de vineri, 25 iunie 1999. 290
