Habersack, Sabine - Puşcaş, Vasile - Ciubotă, Viorel (szerk.): Democraţia in Europa centrală şi de Sud-Est - Aspiraţie şi realitate (Secolele XIX-XX) (Satu Mare, 2001)
Camil Mureşan: Câteva consideraţii cu privire la evoluţia democratică în Centrul şi Sud-Estul Europei
legea inamovibilităţii tuturor funcţionarilor publici care nu puteau fi dovediţi pe cale legală de incorectitudine şi incapacitate14. In Grecia, profesiunile liberale şi burghezia - în primul rând cea comercială - aveau o pondere însemnată în structura socială. Deja pe la 1870 acestea formau împreună cam 35% din populaţia activă. Drept consecinţă, în Grecia, cu toată înrudirea ei aparentă cu evoluţia politică a restului statelor balcanice, a fost favorizat procesul mai rapid de modernizare, de funcţionare a instituţiilor democratice. Nu se poate omite însă faptul, recunoscut de înşişi istoricii eleni, că acest proces a fost la rându-i obstacolat de versatilitatea temperamentului popular, de o doză de superficialitate a aceluiaşi factor, şi de ispita corupţiei, de altminteri nelipsită nici din capitalele situate mai la nord. Camil Mureşan Până la 1914 în Europa centrală şi sud-estică progresele sistemului democratic au fost inegale, nu au pătruns în adâncimea structurilor politicosociale, a mentalităţii şi a puterii de înţelegere a majorităţii cetăţenilor. A fost un sistem incomplet realizat, frânat la un anumit nivel, mai avansat ori mai retardât. Nu atât clasa politică “de profesie”, cât intelectualitatea - cel puţin o parte idealistă a ei15 - a fost militanta sinceră pentru modernizare, democraţie şi onestitate politică. Unul din factorii care au făcut să devieze şi să stagneze procesul a fost problema naţională. încărcătura pasională pe care ea o aruncă pe scena politicii era greu acomodabilă cu caracterul esenţialmente raţional al soluţiilor politice democratice. A fost o dilemă tragică aceasta, pe care n-o putem escamota, dacă ne gândim la atâtea ieşiri naţionaliste de masă, scăpate de sub control şi alunecând spre manifestări iraţionale16. Un alt factor cu impact negativ a fost constituit de discrepanţa dintre structurile politice, cu aparenţă în general avansată, şi cele sociale, economice şi culturale, rămase în urmă sau restrânse la o elită socială, nici ea nu integral şi real cultă. Nu se poate implanta temeinic democraţia acolo unde dezvoltarea economică e slabă, inegală, unde structurile sociale şi de proprietate sunt 14 Vacalopoulos, op. cit., p. 212. 15 Fiindcă o altă parte a fost târâtă de valul politicianismului fără principii... 16 Fireşte, nu incriminăm sinceritatea şi fervoarea sentimentului naţional, aspiraţiile sale juste, ci numai momentele de exces care l-au pândit şi îl mai pândesc ... 24
