Habersack, Sabine - Puşcaş, Vasile - Ciubotă, Viorel (szerk.): Democraţia in Europa centrală şi de Sud-Est - Aspiraţie şi realitate (Secolele XIX-XX) (Satu Mare, 2001)
Gheorghe Iancu: Imagini etnice şi confesionale din România în documente de arhivă britanice (1924-1926)
Mai multe documente se referă la activitatea Partidului Maghiar (la disputa dintre preşedintele acestuia, Ugrón Gábor şi Gheorghe Tătărescu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne pe chestiuni de minorităţi etnice) şi la o convorbire avută la 4 februarie 1925 de consul cu Gh. Tătărescu. Acesta i-a vorbit de iredentismul liderilor Partidul Maghiar, despre o intenţie a lui Emil Grandpierre de a-şi combina acţiunile politice cu cele ale comuniştilor, despre dorinţa ţăranilor maghiari de a fi în relaţii bune cu autorităţile statului român. Dering n-a comentat afirmaţiile lui Tătărescu, ci le-a notat “of the best intention”. Un gen de documente care ar fi foarte utile pentru reconstituirea fenomenelor istorice din raza de activitate a consulatelor care au acţionat la Cluj şi nu numai, sunt rapoartele anuale întocmite de consuli. Dacă am dispune de toate, evenimentele s-ar reflecta ca în nişte oglinzi neuniforme, fiecare cu specificitatea ei: mai luminoase, mai puţin strălucitoare sau chiar opace. S-ar putea face astfel analize şi combinaţii sugestive, care ar uşura cunoaşterea în profunzime a stării de spirit a locuitorilor, împlinirile şi nemulţumirile lor. în cercetările de la Londra noi am descoperit doar raportul pe anul 1925, întocmit la 21 decembrie de consulul H. M. I. Acting, care le-a succedat lui Goodwin şi Fell8. La 13 ianuarie 1926 Dering a expediat raportul la Londra. Consulul releva că în cursul anului s-a menţinut legea marţială ce a împiedicat desfăşurarea normală a activităţilor politice. în plan politic sunt semnalate: interesul unei părţi a minorităţilor faţă de tratativele de fuziune dintre Partidul Naţional şi Partidul Ţărănesc, înţelegerea Partidului Maghiar cu Partidul Poporului, distanţa la care s-au ţinut saşii faţă de partidele româneşti şi spiritul critic al şvabilor faţă de guvern. Consideraţiile cu privire la alte aspecte privind minorităţile se întind pe şase pagini şi se referă la chestiuni de administraţie, învăţământ, justiţie şi religie, la modul general şi apoi la aspectele concrete privindu-i pe maghiari, evrei şi germani. Maghiarii socoteau că prin legea învăţământului particular se încălcau prevederile referitoare la educaţie din Declaraţia de la Alba Iulia şi din Tratatul Minorităţilor ca şi autonomia bisericilor în a deschide şi susţine şcoli. Consulul ştia că pe această temă s-au trimis petiţii la Gheorghe láncú 8 Annual Report for 1925 upon the general political conditions in Transylvania and the Banat. F.O. 371/11420, f. 5-14. 118
