Pop, Dan: The Middle Bronze Age Settlement of Petea-Csengersima (Satu Mare, 2009)
VII. Abstract in Romanian
105, 1109, în partea sud-vestică la vest de locuinţele 544 D, 566, 569, 597, şi în jurul locuinţelor 935 şi 1150 din zona estică a aşezării. Există şi câteva situaţii în care complexele de epoca mijlocie a bronzului se întretaie: groapa 537 B taie gropile 537 A şi 537 C şi la rândul său groapa 537 A taie 537 C; 782 A taie groapa 782 B; groapa 1461 este tăiată de gropile 1462 şi 1463, iar groapa 1630 A taie groapa 1630 B. Datorită faptului că materialul arheologic este relativ unitar nu putem sesiza decât succesiunea în care aceste gropi au fost săpate, fără să putem preciza eventualele diferenţe cronologice. Gropi de diferite forme şi dimensiuni, cele mai multe inedite, aparţinând fazei timpurii a culturii Suciu de Sus sunt cunoscute la: Halmeu “Vamă”, Lăpuşel “Ciurgău”, Medieşu Aurit “Cioncaş”, Moftinu Mic, Diakovo “Kişerda”, Solotvino şi Kvasove 11. 11.3. Stratul de cultură Stratul de cultură aparţinând epocii mijlocii a bronzului a fost surprins în mai multe porţiuni de pe suprafaţa cercetată, acestea primind numere asemenea complexelor. Astfel că cele care au fost definite ca şi complexele 536, 544, 671 E, 1152, 1210, 1083 B, 1210A, 1246, 1400, 1597, 1606 reprezintă, de fapt, stratul de cultură Suciu de Sus I. Acesta a fost sesizat şi în jurul complexelor 1495, 1497-1499, 1502-1503; 865 şi 867, 1302-1303. Am păstrat numerotarea dată de autoarele cercetărilor pentru a fi mai uşor de identificat pe planul general, locaţia de unde provin materialele, dar nu le-am contabilizat la numărul de complexe. Din observaţiile făcute reiese că stratul de cultură avea o grosime cuprinsă între 25 şi 40 cm, iar cercetarea lui a fost îngreunată de faptul că, în unele cazuri, acesta era acoperit de un strat argilos de culoare galben, steril, de 8-40 cm grosime. De cele mai multe ori acesta a fost observat pe marginile complexelor din epoci mai târzii. Prezenţa stratului argilos steril care acoperea stratul de cultură aparţinând bronzului mijlociu se datorează foarte probabil unei inundaţii şi nu este exclus ca locuirea de epoca mijlocie a bronzului să fi încetat datorită acestei inundaţii. Ca şi în cazul celorlalte aşezări Suciu de Sus cunoscute, nici la Csengersima nu a fost surprinsă stratigrafie succesiunea etapelor evolutive ale culturii Suciu, stabilită prin stratigrafie orizontală. Din stratul de cultură provine o cantitate apreciabilă de ceramică specifică primei faze a culturii Suciu de Sus, precum şi câteva obiecte de lut ars şi piatră. • III. Inventarul arheologic şi atribuirea culturală a descoperirilor aparţinând epocii mijlocii a bronzului. în inventarul complexelor aparţinând bronzului mijlociu, cu excepţia unui tipar fragmentar de piatră şi a câtorva obiecte de lut ars, au fost descoperite doar fragmente ceramice. Starea fragmentară a materialului a permis doar în puţine cazuri reconstituirea lor grafică. în unele situaţii s-a reuşit reconstituirea diametrului, iar în altele şi a unei părţi din profilul vaselor. Absenţa vaselor întregi sau întregibile îngreunează în bună măsură reconstituirea completă a formelor. în ceea ce priveşte formele vaselor putem deosebi mai multe tipuri de oale realizate din pastă grosieră sau intermediară132; castroane133 şi străchini134 realizate din pastă fină şi intermediară; mai multe tipuri de ceşti toate din pastă fină135; fragmente de la vase vatră, fie din corp136 137, fie din picioare sau brâiele ce înconjoară vasele. De asemenea, câteva fragmente de la căni'17, strecurătoril3* şi capace'1'. 132 PI. 1/1-3, 6-7; 2/1-5; 3/1-5, 7-8; 4/1-2,4-5; 7/1-6; 8/1; 9/1-6,9; 11/1-2,5; 12/1-4; 13/1-6; 14/1,4,7; 16/1-4,6; 17/1,6,8; 18/1-6; 19/1-2; 22/1-4; 23/1-2,5; 24/1-2; 25/1-10,12; 27/1,4,8; 28/1-2,4; 29/1-2; 31/1-4; 34/1; 35/1-2; 36/1-4; 37/1-2; 40/2,4,5,7: 41/1-5; 42/1-9,11; 43/3-4,6-10; 46-47; 48/1,3,5-10; 50/1-3,5-6; 51/1; 52/1-5,8; 53/1,3-6,9; 54/1-2,7; 55/1,3-7; 56-57; 58/1,3; 59; 63/1-2,4; 64/1,3-6,8-11; 65/1-3; 66/2-3; 67/3,6- 8; 68/1-6, 9-10; 69/1,3. 133 PI.1/8; 2/7; 8/2; 11/3,7; 20/4; 26/1-3; 29/6-7; 31/5-6; 34/5; 35/3-5; 36/7-8; 44/1-3; 48/11; 49/4; 52/6; 55/8; 57/1; 58/2; 60/3,5-6; 63/5; 66/1; 69/4-6. 134 PI. 1/4; 20/1-2; 23/4; 36/7; 60/1-2, 4; 54/4, 8; 66/4 şi probabil 27/2; 29/5; 54/3. 135 PI.17/4; 33/6, 8; 48/15; 65/4; 67/1; şi fragmentele de la pi. 5/6-7; 9/8; 19/6, 8; 26/4-7; 44/4-5; 48/12; 49/1-2; 65/5-6, 8; 67/4; 69/7-8. 136 PI. 62/1; şi fragmentele din partea inferioară a picioarelor PI. 6/1; 10/1-2; 11/9; 15/1-2; 26/10-11; 30/6; 33/1; 38/1; 40/9; 45/3-4; 49/7; 53/1; 62/2, 4; 65/11; 70/1-2; sau din picioare şi din banda ce înconjura vasul între picioare PI. 2/1; 3/4-5; 6/2; 8/3; 11/10; 15/3-6; 16/7; 17/2; 20/5-7; 22/5; 26/12; 27/6-7; 30/5, 8; 33/2-3, 7; 38/2; 40/8; 41/9; 45/ 1-2, 5; 49/8-10; 52/7; 53/11; 62/3, 5; 70/3-5, 7-8. 137 PI.2/ 6, 8; 11/6; 25/13; 34/3; 40/3; 48/14. 47
