Czira Árpád: Călătorie în jurul lumii 1914-1916 (Satu Mare, 2007)

Prima staţie - A doua staţie

stil chinezesc pentru a-1 saluta. Ne-a oferit să şedem până când cei care-1 conduceau au rămas în picioare şi aşteptau poruncile domnului. Din grup făcea parte un translator englez şi unul rus. Au început convorbirile în limba engleză, deoarece ştiam mai bine englezeşte decât ruseşte. înainte de convorbiri am fost serviţi atât noi cât şi mandarinul cu ceai. în timpul băutului de ceai la întrebarea cine suntem şi încotro ne îndreptăm i-am povestit totul, că suntem ofiţeri unguri şi am evadat din prizonieratul rusesc şi dorim să ajungem la ambasada Austro- Ungariei din Peking. Ne-a ascultat cu multă răbdare şi atenţie după care s-a îndreptat spre interpret, spunându-i ceva. Interpretul, după ce ne-a comunicat toate funcţiile şi gradele pe care le are mandarinul, ne-a spus că vom fi ajutaţi să ne ajungem scopul. Ascultam bucuroşi cele promise şi am dat din cap că am înţeles cele comunicate la care mandarinul a zâmbit puţin. S-a ridicat, după care ne-am ridicat şi noi şi după salutul plin de plecăciuni s-a retras cu însoţitorii lui. Audienţa a luat sfârşit, doar bătaia gongului mai răsuna în aer. Translatorul nea condus la ieşire şi ne-a lăsat în grija militarilor care ne-au însoţit la venire.

Ne-am gândit mult la faptul care a determinat primirea noastră cu atâta bunăvoinţă dar am ajuns la concluzia ce rezulta din spusele căpitanului chinez: noi nu iubim ruşii, probabil acestui lucru i se datora sau că le era milă de noi. Dar nu se exclude nici existenţa vreunui ordin privind modul de a trata pe cei evadaţi, deoarece în acea vreme China era neutră.

Puteam privi liniştiţi spre viitorul nostru deoarece fără ocrotirea autorităţilor nu am fi putut să ajungem la niciodată.

întorcându-ne la restaurant şi ospătarul era mult mai amabil. Faţa-i era plină de zâmbete şi ne-a pregătit o cină copioasă care cuprindea de la pulpe de broaşte până la ţuică de orez, de toate. Militarii distribuiţi cu paza noastră după cină neau făcut semne din care am înţeles că trebuie să mergem la un loc de distracţie. Nu am vrut să ne opunem voinţei lor deoarece eram plini de bucurie după audienţa avută cu mandarinul şi am mers la o ceainărie.

65