Czira Árpád: Călătorie în jurul lumii 1914-1916 (Satu Mare, 2007)
New Yorkul
pronunţa pe loc: 5 dolari sau 10 dolari era sancţiunea. Dacă pacientul nu putea achita amenda trebuia să stea la închisoare. în cazurile mai grave ca furtul, accidente de maşină, judecătorul dispunea şi arestarea. Am considerat acest procedeu foarte practic şi corect, deoarece se judeca imediat după eveniment, se putea stabili o stare de fapt mai corectă şi pedeapsa cuvenită, nu ca la noi, după o pregătire de săptămâni şi chiar luni. XXX între timp a ancorat şi “Kristianafjord”. Am mai avut o săptămână timp în care mi-am luat rămas bun de la cunoştinţele şi de la prietenii care au făcut să-mi petrec timpul plăcut în New York. Cel mai mult încercau să mă convingă să rămân, îmi vor căuta serviciu, îmi ofereau multe posibilităţi şi mă îndemnau să nu mai risc deoarece nu voi putea influenţa evenimentele de război. Toate încercările lor au fost zadarnice şi mi-am luat rămas bun de la ei. Verzariu prin cunoştinţe a luat legătura cu stewardul şef al navei, care era un norvegian de origine germană şi vizita Clubul German, club în care Verzariu era ca la el acasă. Am mers şi eu la întâlnire. Era un domn inteligent, cu purtare elegantă, pe faţa căruia se puteau observa urmele intemperiilor de pe mare. La început se scuză că nu ne poate lua. Nu din cauză că nu putem pătrunde pe navă sau că va trebui să călătorim clandestin, deoarece şi aşa vom achita costul biletului de călătorie, dar navele engleze prezintă pericol, ne pot găsi şi ne vor debarca de pe navă, mai ales dacă ar afla că suntem prizonieri de război evadaţi. Pe navă sunt foarte multe persoane dubioase şi spioni, astfel că el nu îşi poate lua angajamentul. La ultimul dram au trecut de blocajul englez datorită ceţei, dar acest lucm este foarte rar. Am stăruit şi l-am asigurat că pe navă nici nu o să-l cunoaştem, şi nici într-un caz nu o să-i reproşăm nereuşita călătoriei, expunându-i prin câte am trecut până în prezent. Până la urmă a fost de acord şi a spus că trebuie să se înţeleagă cu stewardul III de pe navă şi dacă acesta va fi de acord atunci ne vor lua. Ne-am înţeles că a doua zi ne va prezenta acestuia, dar nu la club ci la un bar mai mic. Stewardul III nu este german dar este un om corect şi de încredere. După această întâlnire am comunicat discuţia noastră viceconsulului Kleinwachter. După ce ne-a ascultat, a arătat că 185
