Czira Árpád: Călătorie în jurul lumii 1914-1916 (Satu Mare, 2007)

Căpitanul

lucru care ne-a determinat să râdem deşi soarta ne era destul de tragică. S-a oprit şi văzându-ne a urlat: Cine sunteţi voi, cum aţi ajuns aici? Sunteţi călători frauduloşi sau corsari? Verzariu a zis un pardon! la care a continuat să strige: Nici un pardon, imediat să veniţi sus sau trimit paza.

Bagajele noastre fiind deja ascunse am luat păturile, pachetele de ţigări, sticla cu brandy şi am urcat. Căpitanul văzând că ne supunem ordinului dat, s-a îmblânzit şi pe punte a întrebat “Cine sunteţi? Cum aţi ajuns pe vas? dar noi am tăcut. A chemat pe primul ofiţer dar acesta a declarat că nu ştie nimic. A chemat pe ofiţerul II şi acesta a declarat că nu ştie nimic. L-a chemat şi pe ofiţeml III Scholl dar şi acesta a declarat că nu are cunoştinţă despre modul cum am ajuns pe vas şi s-a uitat spre noi de parcă ne-ar fi văzut pentru prima oară. Căpitanul s-a întors spre noi: Eu nu vă vreau nici un rău. Din moment ce sunteţi aici sunteţi aici. Spuneţi-mi cine sunteţi şi cum aţi ajuns pe vapor, altfel mâine dimineaţa vă predau autorităţilor japoneze cu ocazia controlului de pe vas.

Cuvintele lui erau şi ameninţătoare dar ne dădeau şi speranţă. Nu l-am putut trăda nici pe Scholl şi nici pe steward deoarece ne-am dat cuvântul de onoare că nu-i vom trăda, fiam îndemnat pe Verzariu să spună căpitanului cine suntem, deoarece chiar dacă ne predă autorităţilor japoneze nu o să ne fie mai rău decât în Siberia. Verzariu i-a spus: “Suntem ofiţeri din armata Austro-Ungară şi am evadat din lagărul de prizonieri de la ruşi”. S-a uitat mirat la noi şi parcă i s-a făcut lumină în cap. “Deci sunteţi ofiţerii pentru care au intervenit să vă iau pe vas”, şi s-a uitat spre Scholl, ştiind că acesta frecventa Clubul german. Scholl în schimb a tăcut în continuare.

“Bine, cred acest lucm despre dumneavoastră, dar cum aţi ajuns pe vas?”. Nu am putut face altceva decât să tăcem în continuare. Apoi a văzut pătura în braţele mele. S-a enervat şi a strigat că de unde le avem. Am afirmat că le-am găsit pe lăzi în vapor. “Şi credeţi că voi crede această minciună ?”, spuse şi a ordonat primului ofiţer să ne închidă în cabină. Pe vaporul “Jukatan” erau şi cabine deoarece anterior s-a ocupat şi cu transportul de zahăr, dar probabil nu a fost rentabil şi a trecut la transport de marfa. L-am urmat pe primul ofiţer spre cabină care ne încuraja să avem răbdare şi ne-a închis în cabină, predând cheia căpitanului.

126