Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul V. Corelaţii conologice şi culturale
Se pot remarca deosebit de multe similitudini între materialele de la Porţ72 şi Suplac, atribuite etapei I Suplac73 şi cele de la Vărzari74, în privinţa decorului realizat în tuşe late sau alternanţei dintre liniile late şi cele subţiri. Imboldul transformărilor ulterioare, care conduc spre manifestările din Suplac II, ar fi tocmai aceste contacte sau penetrări comunitare dinspre Transilvania. Există câteva elemente în complexe atribuite etapei I Suplac care, cel puţin la nivelul ilustraţiei din monografie, sunt unicat. Este vorba de vasele descoperite în primul mormânt de incineraţie Ml/198475. Această îmbinare de spirale şi volute nu a mai fost întâlnită la Suplac, dar apare, uşor diferită, în complexul Cluj - Cheile Turzii - Lumea Nouă76. Acest tip de decor apare la Porţ - Corău, tot în morminte. Este vorba de ceramica descoperită în M1677. Decorul pictural a fost aplicat pe un fond de angobă albicioasă la interiorul unei străchini cu gura larg deschisă. Suprafaţa exterioară a fost uşor lustruită. Alături de acestea, au mai apărut şi fragmente care la interior au fost acoperite cu un strat de angobă roşie ce se desprinde. Uneori pe aceste fragmente se mai pot observa urme de pictură cu negru. Un alt fragment este foarte bine lustruit, fiind pictat cu linii subţiri de culoare neagră. Acest complex, alături de M1878, în care s-au descoperit fragmente asemănătoare ce prezintă la interior angobă roşie şi fragmente de ceramică fină lustruită, reprezintă primele influenţe de tip Cluj - Cheile Turzii. Ambele morminte au apărut în SIV/2003. M16 se adânceşte în nivelul Criş, iar M18 aparţine unui nivel de locuire nou identificat, surprins numai în SIV, carourile 26-38. Deşi sunt materiale asemănătoare celor din morminte, în privinţa formelor şi tehnicii de tratare a suprafeţelor nu au fost identificate până în prezent fragmente decorate cu spirale şi volute79. Singurele tipuri de decor din cele două locuinţe sunt liniare, realizate pe fond de angobă roşie. După Lazarovici toate acestea se încadrează din Zau I în III. Un alt element care face legătura cu Pişcoltul este reprezentat de fragmentele ceramice care prezintă la exterior un slip roşu sângeriu lustruit. Acesta este originar din Policromie şi apare în Iclod - Aşezarea C. Dat fiind faptul că decorul din spirale şi volute este întâlnit numai în morminte, s-ar putea ca acestea să reprezinte importuri, iar calitatea deosebită să le confere caracterul de bunuri funerare. La Iclod, în Cimitirele A şi B, ceramică pictată a fost identificată numai în morminte, dar nu reprezintă importuri, căci formele sunt Iclod80. Este cert că după aceste descoperiri în situl de la Porţ şi Suplac, decorul spiralic devine preponderent în spectrul motivistic pictural. Deosebirile ţin de modul de pictare, suprafaţa şi calitatea pastei vaselor. Pasta este moale, fiind utilizate mâlul, cioburile pisate şi nisipul. Pictura se aplică direct pe pasta vaselor şi de cele mai multe ori este căzută, fiindu-i observate vag urmele. Spirala este utilizată pentru decorul străchinilor şi a altor forme deschise. Vasele cu picior prezintă deseori o bandă de culoare neagră care marchează zona de trecere de la picior spre pântec, iar în interior se remarcă aceeaşi spirală care porneşte din mijlocul vasului spre buză. Este şi momentul în care apar tot mai multe fragmente ceramice cu decor incizat care îşi găsesc analogii în cultura Tisza timpurie, Turdaş sau Iclod. Credem că acest tip de decor nu reprezintă o influenţă a unui fenomen sau altul, ci face parte din fenomenul de conturare a aşa numitelor grupe tisoide, fenomene întâlnite pe spaţii mult mai largi. Argumentul este susţinut de numeroasele fragmente ceramice incizate descoperite în SIV/2003, în nivelul corespunzător etapei Suplac II81. 72 S. Băcueţ Crişan 2004, p. 71-84. 73 D. Ignat 1998, fig. 44, 49/1-6. 74 D. Ignat 1982, pl. V). 75 D. Ignat 1998, fig. 48. 76 Z. Maxim 1999, p. 70, fig. 79. 77 S. Băcueţ Crişan 2004, pl. I. 78 S. Băcueţ Crişan 2004, pl. II, III. 79 S. Băcueţ Crişan 2004. 80 Lazarovici et alii 2006, p. 623 şi urm. 81 Băcueţ 2005, pl. XIII. Cristian Virág 72
