Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul V. Corelaţii conologice şi culturale
Cristian Virág 4950 IIIB Turdaş+Zau Vinca C2S Pişcolt IIIB Lumea Nouă lila 3h 2,95 = 483,3 = 17 Iclod Ib 4950 - 4850TurdaşII Herpâly VIII-VII Orăştie II;▼ 2,60-2,45 3,4 = 84 Ly-8931 Suplac I/II, II; Gilău II; Ch.G4 Ritual Pit 2,60= 1939 61.5% 4900 5030 - 4840 CAL BC Turzii; Iclod I/II, II; Cluj - Pólus Center, -Ştefan cel P10,P3 2,45= 1184 37,5% Mare II Vlaha -CAP cântar Pericei C68, C8, B49, C35, C48 L2.2 4850 IIIC Import Foeni Vinca C3S Turdaş Cj. -P -Ştefan cel Mare III, - P3c 2,30 = 644 47,3% Foeni Petreşti A III Unirii; Viişoara, Noşlac ▼ 2,30-2,00 2,15 = 643 47,2% 4850 - 4750 Iclod II; Lumea Noua Illb Lla, L3 2,05 = 75 5,5% 4800 Herpâly II VI-V; Foeni L3a, Llb Suplac II; Tăulaş II 4 a Pericei C68, C8, B49, C35, C48 Zau Bufet 4750 IV Herpâly III IV-III Baciu Str 4b 190 = 56 2% 4700 Foeni Petreşti A Nouă 190-1,8 185 = 870 31,4% 4650 4750 - 4650 Iclod II/III; £aga II/III L2.1 LIT L3 170 = 630 22,8% 4600 4500 4450 4600-4500 C14CALBC M4590-4450 Sinteze Iclod -Vinca Dl Petreşti AB B4590-4460 Bernadea; Livada, Vlaha Criş - Ciorănel, Şaroş Zăuan-Dâmbul Spânzuraţilor Herpâly IV II-I 4c 155 = 520 18,8% 150= 1 0,3% 140 = 577 20,9% 125 = 111 4% Petreşti Iclod III Total 2765 * faza a treia a culturii Zau, după Gh. Lazarovici35 Pentru grupul Suplac, urmărind descrierea pe etape a evoluţiei grupului, remarcăm că în prima fază se cunosc legături cu complexul Cluj - Cheile Turzii - Lumea Nouă, materialele de la Devenţ, grupul Pişcolt şi Turdaş târziu, influenţe Szakălhăt36. Dar la pagina 68-6937 motivele pictate din Suplac I sunt corelate cu cele din bazele de date de la Cluj, având ca vecinătăţi anterioare staţiunile Kenezlö şi Tăulaş, iar posterioare Zau - Grădiniţă38, Vadu Crişului - Peştera Devenţ, Asyod, Lumea Nouă, Iclod şi altele39. Suplacu de Barcău II se încadra între Tărtăria II superior şi Cluj Piaţa Libertăţii, Yau - Sat (= Bufet), Oradea - Salca, Peştera Devenţ 2 şi altele. Pentru faza a Il-a sunt întâlnite importuri “de tip Vărzaru şi gen grupul Gilău” materiale de tip Tisza I timpurie, vas cilindric de tip Iclod II. în etapa a Ill-а, sunt cunoscute materiale “care par de factură Herpâly”, ultima etapă, IIIB, fiind sub influenţa grupului Oradea Salca, elementelor Buckelkeramic şi a culturii Petreşti40. Referitor la aceste influenţe Buckelkereamic, care se manifestă în etapa finală a grupului Suplac, ne punem următoarea întrebare: dacă acestea se manifestă în IIIB, atunci de ce sunt ilustrate de materiale care, conform listei, aparţin fazei a II-a41? în cazul descoperirilor de la Devenţ există deosebiri clare între lotul de materiale publicat de Vlassa42 şi o parte a materialelor ilustrate de către Zoia Maxim43. Pentru acestea din urmă se cunosc analogii în cadrul grupului Pişcolt faza mijlocie44. Printre fragmentele publicate de Vlassa, exista un singur fragment care are analogii spre acelaşi grup45. Nu ştim 35 Lazarovici 2010, p. 64. 36 D. Ignat 1998, p. 49. 37 D. Ignat 1998, p. 68-69. 38 cele publicate de V. Lazăr şi M. Grozav; V. Lazăr 1995, p. 283-284. 39 D. Ignat 1998, p. 68-69. 40 D. Ignat 1998, p. 49. 41 D. Ignat 1998, fig. 34/4, 56/7. 42 Vlassa 1976, p. 20-22, fig. 3. 43 Z. Maxim 1999, pi.VI/ 9-13. 44 Lazarovici/Németi 1983, p. 30-31. 45 Vlassa 1976, fig.3/1. 70
