Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul V. Corelaţii conologice şi culturale
„turdăşene”, fără a fi pastă Turdaş. Pe baza observaţiilor stratigrafice de la Zau, Gh. Lazarovici le-a definit ca Zau III7. De altfel, Sanda Băcueţ Crişan face aceeaşi observaţie pentru materialele de la Porţ - Corău, rezultate din propria săpătură, unde apar materiale ceramice decorate prin incizie care, după părerea autoarei, sunt fie de tip Tisza I şi Tisza clasică, fie cu analogii la Turdaş8. Tot acum observă autoarea că, deşi decorul este similar, pasta materialelor ceramice este locală, de tip Suplac, fiind considerat inoportun termenul de import9. Este vorba despre două fenomene distincte: descoperirile de tip Pişcolt se încadrează în neoliticul mijlociu, în timp ce cele de tip Suplac îsi găsesc analogiile la Herpăly. De altfel, Doina Ignat include în grupul cultural Suplacu de Barcău şi descoperirile de la Vărzari, definite ca un grup sau aspect aparte şi care, cel mai probabil, ţin de fenomenele de tip Pişcolt mai mult decât de cele de tip Herpăly. Gh. Lazarovici consideră Vărzarii ca fiind legat fie de Pişcolt faza mijlocie, perioadă în care apar amfore cu decor în „scăriţă”10 11 şi motive incizate, fără a fi vinciene11. Faza Pişcolt mijlocie o sincroniza la nivel Vinca B2, poate parte din B1/B2, dar înainte de „Turdaş”12. Gh. Lazarovici consideră Vărzarii sincron cu Pişcolt III - SMA, subliniind că, pentru fiecare fază Pişcolt, există cel puţin câte două etape diferite13, ipoteză pe care o menţine şi azi în periodizarea grupului Pişcolt. în descoperirile de la Suplac apar materiale ceramice incizate, cum ar fi vasele patrulatere cu ornament incizat, cu analogii în descoperirile de la Giurtelecu Şimleului14 şi care, după cum relevă S. A. Luca, reprezintă contacte culturale cu comunităţile turdăşene15. Gh. Lazarovici considera descoperiri de tip Pericei ca fiind derivate din Időd I. Acum, când Gh. Lazarovici sincronizează Zau I cu Vinca A3, Zau II (Zau I în 2006) cu Vinca B1-B1/B2, iar Zau III cu Vinca B2/C = Vinca Cl la Schier = Turdaş I16, descoperirile de tip Giurtelecu Şimleului17, Pericei18, Suplac19 cu motive turdăşene le considera Zau IIB-IIC20: astăzi IIIB, IIIC. Diferenţele depind de factura ceramicii, mai nisipoasă şi cu amestec mineral în etapa IHA, cu cioburi pisate şi mâl în etapele următoare. Cele mai importante aşezări pentru acest nivel cronologic sunt cele de la Zăuan- Dâmbul Spânzuraţilor, Suplacu de Barcău / Porţ - Corău1', Oradea-Salca22, Giurtelecu Şimleului, Cărei-Cozard23, Dumbrava-Medieşul Aurit24. Gh. Lazarovici sincroniza Zăuan - Dâmbul Spânzuraţilor cu Pişcolt faza târzie (Pişcolt IIIB), cu Tisa - Herpăly I, respectiv cu Vinca CI la Milojcic.25 Cristian Virág 7 Lazarovici/Lazarovici 2006, p. 413; Lazarovici 2008 8 S. Băcueţ Crişan, 2008, p. 53 9 S. Băcueţ Crişan, 2008, p. 53 10 Lazarovici/Németi 1983, pl. XXI/1, XXIII/7. 11 Lazarovici/Németi 1983, pl. XXIII/12. 12 Lazarovici/Németi 1983, p. 35, tabel cronologic. 13 Lazarovici/Németi 1983, p. 36. 14 Băcuieţ 2001, p. 52, pl. XI, p. 65. 15 Luca 2001, p. 43. 16 Lazarovici 2000; Lazarovici/Lazarovici 2006, p. 410-413; Lazarovici 2008. 17 Băcuieţ 2001, p. 52; S. Băcueţ Crişan, 2008, p. 39-40 şi planşele 18 S. Băcueţ Crişan, 2008, p. 27-38 şi planşele. 19 D. Ignat 1998. 20 Lazarovici/Lazarovici 2006, p. 414. 21 S. Băcueţ Crişan, 2008, p. 13-26 şi planşele 22 Luca 2001. 23 Iercoşan 1997; Virág 2008a. 24 Dumitraşcu/Luca 1991. 25 Lazarovici/Németi 1983, p. 35 tabel; Lazarovici 1994, p. 62 şi urm şi tab. 1; Lazarovici 2000, p. 9 şi urm. 68
