Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul IV. Organizarea internă a aşezării
Şanţul pentru fibră optică a fost realizat la 0,30 m de fâşie, prin urmare s-a putut deschide o suprafaţă de lucru doar înspre vama românească. Cx. 1/2012 (5 X 4 m) se adânceşte în trepte în partea superioară, iar ulterior în formă de V (fig. 120). Şanţul este pe aliniament cu segmentul de şanţ surprins în zona clădirii DNSV (săpături 2006, fig. 61, 62, 147) şi în zona Duty Free Shop (săpătură 2008, fig. 90), formând un semicerc. Deschiderea complexului în partea superioară este de cca. 5 m, adâncimea maximă 1.80 m. Umplutura complexului este brun-negricios, lutos, cu numeroase materiale ceramice şi litice, în special fragmente de râşniţe sau piese şlefuite. Pornind de la elementele de fortificaţie surprinse în 2006, 2008 şi 2012, în 2014 am realizat măsurători geomagnetice în vederea surprinderii conexiunii dintre segmentele de şanţ şi continuarea acestuia în zona unde am presupus că se închide pe Valea Egherului. Zona accesibilă pentru măsurători este limitată de restricţii impuse de autorităţile vamale, fiind zonă de frontieră, dar şi de zone de construcţii şi garduri metalice care influenţează rezultatele măsurătorii. Astfel, am reuşit să realizăm măsurători pe trei carouri de 50x50 m (fig. 7, 8), o primă suprafaţă fiind plasată în vecinătatea lui Cx. 2/2006, pe aliniamentul cu Cx. 1/2012 (fig. 119, 120, 148/b), alte două fiind poziţionate între Cx. 4/2006 şi Valea Egherului (fig. 7, 8). în zona primului carou de măsurători a fost realizată şi o suprafaţă de cercetare, fiind descoperită o construcţie de suprafaţă. Cx. 2, Cx. 4 şi Cx. 7 s-au dovedit a fi într-o evidentă corelaţie, fiind practic paralele, cu dimensiuni identice. Aceste complexe reprezintă paturile de pereţi ai unei construcţii de suprafaţă (fig. 123, 124). Cx. 3 este poziţionat paralel cu structura de suprafaţă, elementul arhitectural fiind închis de Cx. 1, care este orientat la fel ca Cx. 2, Cx. 4, Cx. 7, dar pe direcţia Cx. 3. Având în vedere că Su X/2014 a fost poziţionată pe direcţia şanţului de fortificaţie, presupunem că aceste complexe reprezintă poarta de intrare în aşezare, construcţia de suprafaţă formată din Cx. 2, Cx. 4, Cx. 7, reprezentând un fel de bastion. De altfel, astfel de clădiri poziţionate pe sistemul de fortificaţie îşi găsesc analogii şi în alte aşezări aparţinând orizontului cultural din neoliticul târziu, cum ar fi grupul Iclod. O construcţie rectangulară poziţionată pe sistemul de fortificaţie a fost surprinsă la Fundătura17, aparţinând orizontului Iclod I, recent cultura Zau18. Analogii pentru astfel de construcţii de tip foişoare-bastion întâlnim şi la Ţaga19, Zau de Câmpie20, Orăştie21, Turdaş22. B. Palisadele. Primul segment de palisadă a fost descoperit în 2008, în suprafaţa realizată cu ocazia construirii magazinului Duty Free Ava Tour (fig. 92), fiind surprins Cx. 9, un şanţ de palisadă ce înconjoară aşezarea neolitică într-o anumită fază de locuire. A fost identificată o intrare în incintă, marcată prin două gropi mari de stâlp, care marchează poarta. Cx. 9/A are dimensiunile de 1,40 X 0,92 m iar Cx. 9/B 1,40 x 0,84 m, adâncimea maximă fiind în ambele cazuri de 0,60 m (fig. 92, 93, 149). Ambele complexe au groapă de împământare, cu un diam.de 0,60 m. în spate au fost descoperite alte două gropi mai mici, probabil de la stâlpii de susţinere a porţii. Şanţul are o lăţime variabilă, de 0,20-0,40 m, cu o adâncime ce oscilează de la 0,20 la 0,50 m. Umplutura şanţului este brun-închis, lutos. Distanţa dintre şanţul de fortificaţie (Cx. 4/2008) şi palisadă este de cca. 25 m, palisada fiind poziţionată în faţa şanţului. Organizarea internă a aşezării 17 Lazarovid 2013, p. 86, fig. 51. 18 Lazarovid 2013, p. 86. 19 Lazarovici 2013, p. 81-84. 20 Lazarovici 2013, p. 81-84. 21 Lazarovici 2013, p. 85-86. 22 Lazarovici 2013, p. 87-88. 61
