Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul III. Cultura materială şi spirituală
Tabloul pe care ni-1 oferă materiile prime utilizate în producerea pieselor litice cioplite de la Halmeu este diferit faţă de majoritatea situaţiilor din situri contemporane din bazinul Tisei superioare. Această situaţie este cu siguranţă un rezultat al poziţiei geografice a sitului de la Halmeu, în proximitatea unor surse de materii prime locale precum silicolitul limnic, gresia sfiicioasă sau dacitul vitros. Obsidianul, care în siturile din câmpie formează principala materie primă folosită, la Halmeu este utilizat într-o măsură mult mai mică, într-o proporţie de numai 4%. în schimb, este foarte interesant de observat că un procent relativ mare (6%) revine unei materii prime ’exotice”, silexul de Prut/Nistru, importat din est, din zonele de dincolo de Carpaţi. Din punct de vedere procentual, distribuţia materialului pe grupe tehnologice se prezintă astfel: suporturi - 43% (171 piese); unelte 27% (104 piese); nuclee 23% (88 piese); deşeuri/nedeterminat - 7% (28 piese)4. Grupe tehnologice □ suporturi ■ unelte □ deşeuri/ nedeterminat □ nuclee Cristian Virág nuclee 23% suporturi 43% deşeuri/ nedeterminat 7% unelte 27% Grupa tehnologică - nuclee, cuprinde trei subcategorii5: noduli, semi-nuclee/ nuclee, percutoare. Analiza statistică pe grupa tehnologică - nuclee se prezintă astfel: seminuclee/nuclee 78%, percutoare 19%, noduli 3%. grupa tehnologică - nuclee □ noduli □ semi-nuclee/nuclee □ percutoare 19% 3% 78% 4 Chmielewski 2012, voi. II, 52, grafic 7.3.2. 5 Chmielewski 2012, voi. II, p. 52, grafic 7.3.2. 54
