Virag, Cristian: Situl neolitic Halmeu - Vamă (Satu Mare, 2015)
Capitolul II. Istoricul cercetării. Descrierea unităţilor de cercetare şi a complexelor arheologice
brun negricioasă, cu fragmente de chirpic diseminat şi fragmente ceramice; Cx. 14 complex de formă ovală (4x2 m), care de la adîncimea de 0,30 m se conturează sub forma a două gropi circulare (cu diametrele de 2, respectiv 1,8 m) care se întretaie, aflate în imediata vecinătate a Cx. 4 (fig. 61, 63). Au fost descoperite fragmente ceramice, piese litice, fragmente de chirpic; Cx. 16 complex de formă ovală (2 x 1,5 m), cu umplutura brun-negricioasă, pereţii oblici, fundul complexului fiind drept (fig. 61, 65). Adâncimea complexului este de 0,60 m; Cx. 17 groapă ovală (1,80 x 1,40 m), adâncă de max. 0,60 m. Umplutura e brun negricioasă in partea superioară şi brun gălbui închis în partea inferioară a complexului. Pereţii sunt uşor înclinaţi, cu o treaptă pe una dintre laturi, fundul este plat. Materialul arheologic descoperit este puţin (fig. 61, 64); Cx. 18 groapă aproximativ circulară (2 x 2,2 m), cu adâncimea maximă de 0,80 m (fig. 61, 65). Umplutura este brun-negricioasă în partea superioară a gropii şi brun-gălbui închis în partea inferioară. Pereţii complexului sunt oblici, fundul este drept. Se remarcă în nivelul inferior al gropii prezenţa bulgărilor de chirpic ars; Cx. 19 complex alungit (3,20 x 2,80 m) sau poate două gropi care se întretaie (fig. 61, 67). Umplutura este brun-negricioasă şi materialul extrem de puţin. Adâncimea maximă este de 0,20 m; Cx. 20 groapă surprinsă parţial (deoarece se află în marginea zonei afectate de construcţii) cu dimensiunile de 3 x 1,20 m şi adâncimea de 0,70 m (fig. 61, 69). Fundul este uşor alveolat, pereţii sunt oblici. Umplutura este brun-negricioasă; Cx. 21 groapă aproximativ circulară (2,90 x 2,60 m). Adâncimea maximă este de 1,30 m. Umplutura este brun negricioasă, cu o uşoară tendinţă de trecere spre brun gălbui închis în jumătatea inferioară a gropii. Pereţii sunt înclinaţi spre interior în jumătatea superioară a gropii şi drepţi în jumătatea inferioară, fundul alveolat (fig. 61, 67). Materialul (ceramic şi litic) este abundent; Cx. 23 groapă ovală (1,10 x 0,80 m), cu adâncimea maximă de 0,24 m. Umplutura este brun negricioasă în partea superioară şi brun gălbui închis în partea inferioară a gropii, între cele două umpluturi diferite este un strat subţire de 4 cm de lut brun negricios cu pietriş şi nisip. Pereţii sunt uşor oblici, fundul complexului este drept (fig. 61, 64); Cx. 25 groapă (2,70 x 2,40 m) cu adâncimea maximă de 0,60 m. Umplutura gropii este brun-negricioasă. Pe latura nord-vestică, peretele este drept, iar pe latura sud-estică peretele este oblic, prezentând şi o denivelare în treaptă. Fundul este drept (fig. 61, 69). Materialul colectat este numeros, remarcându-se o figurină feminină; Cx. 26 groapă circulară de dimensiuni mici (diametru 1 m), cu adâncimea de 0,24 m, cu umplutură brun negricioasă. Pereţii sunt înclinaţi, fundul este plat. Spre S Cx. 26 întâlneşte marginea lui Cx. 17 (fig. 61, 64). Inventarul complexului constă din câteva fragmente ceramice; Cx. 27 groapă circulară (1 x 1 m) cu umplutură brun negricioasă şi adâncimea de 0,30 m. Pereţii sunt arcuiţi, fundul uşor alveolat (fig. 61, 68). Inventarul complexului constă din fragmente ceramice în număr redus şi chirpic; Cx. 28 groapă circulară (0,90 x 0,90 m) cu umplutură brun negricioasă şi 0,10 m adâncime. Pereţii complexului sunt înclinaţi, fundul este drept (fig. 61, 70); Cx. 29 a groapă circulară (diametru 1 m) cu umplutură de culoare brun gălbui închis şi adâncimea maximă de 0,40 m. Relaţia stratigrafică cu Cx. 29 b, nu a putut fi clar surprinsă (fig. 61, 64); Cx. 29 b groapă ovală (1,60 x 1,10 m) cu pereţii prezentând urme de ardere la roşu (fig. 61, 64). Umplură la bază este de culoare brun gălbui închis, iar în partea superioară a complexului brun-cenuşie (cenuşă?). Adâncimea maximă a complexului este de 0,40 m. Se poate presupune că groapa a servit ca vatră sau cuptor în aer liber; Cristian Virág 18