Dulgău, Bujor: Sigiliile instituţiilor Sătmărene din secolele XVI-XIX (Satu Mare, 1997)
I. Cercetări privind sigiliile instituţiilor locale dim sec. XVI - mijlocul sec. XIX
21 Cîmpulung, Tîrgovişte, Argeş, Rîmnic şi Bucureşti din Ţara Românească. Face, totodată, o prezentare pe scurt a organizării interne, în primul rând administrativă, a târgurilor şi oraşelor, precizând şi raporturile juridice ale acestora faţa de domnie94. Studiul lui E. Vîrtosu are şi meritul de a se sprijini pe rezultatele cercetărilor anterioare întreprinse de V. A. Urechia95, Al. Lepădatu96, D. Dan97, Al. T. Dumitrescu98, dar receptate critic şi cu corecturile interpretative ce se impuneau. Acest capitol privind sigiliile centrelor urbane va fi publicat, într-o formă rezumativă, tot în 1956, sub titlul Sigilii de târguri şi oraşe din Moldova şi Ţara Românească în „Analele Universităţii Bucureşti“99. Lucrarea Noile steme ale judeţelor şi municipiilor din Republica Socialistă România, realizată de către Dan Cernovodeanu şi loan N. Mănescu, urmare Decretului nr. 503 din 16 decembrie 1970, emis de Consiliul de Stat, prin care se instituie steme distinctive pentru judeţele şi oraşele municipii ale ţării noastre, cuprinde în partea a doua un studiu asupra evoluţiei istorice a heraldicii municipale din Ţara Românească, Moldova (p.64-76) şi Transilvania (p.76-82). în perioada regulamentară, datorită reorganizării centrelor urbane prin reînfiinţarea organelor municipale de conducere proprii, se produce şi reapariţia sigiliilor orăşeneşti, căzute în desuetudine în secolul al XVII-lea, îndeosebi în aşezările mari, în care autoritatea domnească căpătase o preponderenţă absolută. în analiza noilor însemne heraldice de pe sigiliile orăşeneşti muntene şi moldovene din secolul al XIX-lea, cei doi autori disting două faze ale evoluţiei: în faza incipientă aceste centre au adoptat pe sigiliile lor însăşi stema ţării sau a districtului din care făceau parte administrativ-teritorial, pentru ca într-o a doua fază să-şi creeze steme proprii, care să le individualizeze100. In schimb, oraşele medievale din Transilvania au beneficiat de un statut mult mai favorabil, beneficiind de o serie de privilegii, unele ridicate la rangul de oraşe libere regeşti, fapt ce a permis o
