Dulgău, Bujor: Sigiliile instituţiilor Sătmărene din secolele XVI-XIX (Satu Mare, 1997)
III. Evoluţia sigiliilor şi tiparelor sigilare aparţinâd instituţiilor sătmărene şi descrierea lor - C. Sigiliile săteşti şi comunale
193 POSSESSIONIS, PAGUS, iar după 1851: KÖZSÉG, GEMEINDE, COMUNĂ. Sunt numeroase cazuri în care sigiliile aveau înscrise doar denumirea localităţii, după cum altele numai iniţialele denumirii: B. F. (Barla Falu, Borleşti), F. B. (Felső Boldád, Stîna), P. B. (Pap Bikó, Bicău), P. D. (Puszta Darócz, Dorolţ), E. H. (Ér Hatvan, Hotoan), L. L. (Lele, Lelei), V .M. (Veres Mart, Roşiori) ş.a. Apelativul sigilar utilizat în mod curent: PECSÉT şi SIGILLUM. Textele din legende prezintă numeroase greşeli de gravare, omisiuni de litere, inversări, suprapuneri, litere şi cifre asimetrice, răsturnate, ceea ce ne conduce la concluzia că tiparele erau confecţionate de simpli fierari din sate şi târguri la comanda antistiei. Sigiliile localităţilor Andrid, Blaja, Ciumeşti, Craidorolţ, Dindeşti, Dobra, Papos, Prilog, Silvaş, Soconzel, Supur, Vama, şi satele din Ugocea au gravate şi denumirile comitatelor din cuprinsul cărora făceau parte. Legenda sigiliului satului Vama din anul 1652 indică şi cursul de apă pe care se găsea vatra, părâul Taina (denumirea veche Tâna n.a). Comunităţile nobiliare aveau sigilii proprii, aparte de cele săteşti, lucru specificat în legendă: NEMESEK (nobili), NEMESSÉG (nobilime), CURIA (pământ curial, nobiliar). N-am putut dezlega, din păcate, semnificaţia cuvintelor SZOPOJ din sigiliul localităţii Vitka şi D.IO. din cel al satului Oar, aceasta din urmă o posibilă invocaţie divină. Simbolurile heraldice din sigilii sunt variate, după particularităţile specifice zonale sau locale. în cazul localităţilor de şes, unde ocupaţia de bază o constituia agricultura, domină copios brăzdarul, care apare pentru prima oară în sigiliul Odoreului din 1666, mai apoi, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, acesta va figura în mod constant alături de fierul de plug şi spicele de grâu, devenind aproape o modă. Sigiliile localităţilor Borleşti şi Giungi reproduc, lucru mai rar, în întregime plugul. Aşezările din zonele montane şi împădurite din Ţara Oaşului şi Codru au
