Dulgău, Bujor: Sigiliile instituţiilor Sătmărene din secolele XVI-XIX (Satu Mare, 1997)
I. Cercetări privind sigiliile instituţiilor locale dim sec. XVI - mijlocul sec. XIX
13 lucrarea Heraldica50, de fapt un tratat tehnic de heraldică, în care se străduieşte să prezinte majoritatea noţiunilor şi regulilor heraldice care pot servi la descifrarea stemelor şi peceţilor. Lucrarea urmăreşte şi o uniformizare a principiilor de utilizare a vocabularului, incluzând în partea finală un mic glosar adaptat după terminologia franceză şi germană. O lucrare fundamentală pentru heraldica românească o constituie, indiscutabil, Ştiinţa şi arta heraldică în România51, publicată de către Dan Cemovodeanu în 1977. Acest tratat, avînd prefaţa semnată de Aurelian Sacerdoţeanu, este structurat în două părţi: în prima parte, vizând „ştiinţa“ heraldică, prezintă consideraţii generale asupra heraldicii din punct de vedere teoretic şi o evoluţie a ştiinţei heraldice din ţara noastră de la începuturi şi până în prezent (1977 n.n.), iar în partea a doua, consacrată „artei“ heraldice, analizează originea şi evoluţia heraldicii româneşti pe cele trei provincii, apoi din perioada Principatelor Unite, a regatului şi României Mari de după 1918, prezentând şi steme boiereşti, ecleziastice, districtuale şi orăşeneşti52. Partea de final a lucrării cuprinde un consistent album heraldic. Vis-a-vis de aşa-zisa perioadă de stagnare din heraldica românească a secolelor XVI - XVIII, datorată opoziţiei puterii suzerane otomane, D. Cemovodeanu are meritul de a li demonstrat netemeinicia afirmaţiei, dată fiind răspândirea în epoca a folosirii sigiliilor, cu o bogată înflorire a simbolurilor.53 Sigilografia românească a ultimului sfert de secol este dominată la modul absolut de către neobosita cercetătoare Maria Dogaru, arhivist al Direcţiei Generale a Arhivelor Statului, timp de mai mulţi ani secretar al Comitetului Internaţional de Sigilografie, actualmente profesor universitar al Facultăţii de arhivistică din Bucureşti şi vicepreşedinte al Comisiei de Heraldică şi Genealogie de pe lângă Academia Română. Are meritul de a fi publicat mai bine de 80 de articole, studii şi lucrări de specialitate54. Necesităţii resimţite a unui album de sigilografie românească, imperativ
