Dulgău, Bujor: Sigiliile instituţiilor Sătmărene din secolele XVI-XIX (Satu Mare, 1997)
III. Evoluţia sigiliilor şi tiparelor sigilare aparţinâd instituţiilor sătmărene şi descrierea lor - B. Sigiliile oraşelor şi târgurilor sătmărene
108 voievodul loan Zápolya acordă oraşului dreptul de a comercializa liber sarea în împrejurimi şi de a folosi un tipar sigilar din argint, în câmpul sigilar figura un zid de cetate, confecţionat din piatră dreptunghiulară; din zid se înalţă un turn cu o coroană în vârf; tumul e flancat în dextra de patru trandafiri, iar în senestra de un arbore robust de cer. Ulterior, privilegiul acordat de Leopold I în 1662 face trimitere la acest sigiliu (din 1530 n.n), conferindu-se acum oraşului şi dreptul de a folosi ceara roşie la validare24. Dintre cercetănle de dată mai recentă cu privire la sigiliile Sătmarului medieval putem menţiona doar studiul lui K. Oszóczki, care prezintă două variante, una aplicată pe un document din anul 1638, alta pe un act din 169625. Se împune aici o corecţie: Denumirea oraşului nu este sub forma ZOOTMAR, cum susţine autorul, ci SOOTMAR. Textul legendei, prin urmare, este următorul: S/IGILLVM/ COMMVN1TATIS DE SOOTMAR, gravat cu litere de tipar, dar rotunjite, aproape cursive. Este un sigiliu rotund, timbrat, cu diametrul de 38 mm. în emblemă apare un zid de cetate crenelat, confecţionat din piatră dreptunghiulară; deasupra zidului se înalţă un tum central, cu poartă deschisă şi trei ferestre, flancat de două turnuleţe mai mici, terminate cu câte un glob; în vârful rotunjit al turnului central se află un glob suprapus de o coroană deschisă cu cinci fleuroane. în dreapta turnului se găsesc patru trandafiri, iar în stânga arborele de cer (după K. Oszóczki ar fi 4 spice de grâu n.n). Acest sigiliu este aplicat pe un document din anul 165 326. Tiparul trebuie că a fost în uz până în jur de 1680, deoarece pe un jurământ de fidelitate al cetăţenilor oraşului Sătmar faţă de rege, datat 11 septembrie 1684, apare un sigiliu oval, cu dimensiunile 25 x 30 mm, având în emblemă un tum de cetate cu poartă, trei ferestre şi trei creneluri, situat într-un scut dreptunghiular, înclinat spre dextra. Scutul este timbrat de o coroană deschisă cu cinci fleuroane, iar de o parte şi cealaltă se află câte o cunună de laur, ce se înmănunchează sub scut. Sigiliul nu are legendă (anepigraf)27. El a avut o existenţă de scurtă durată şi nu a
