Popp, Aurel: La capătul unei vieţi… fragmente de jurnal şi alte scrieri (Satu Mare, 1999)
54 Aurel Popp întoarcerea mea de la Meissen, am străbătut “navigând” canalul Calais şi am ajuns la Londra, care atunci era lipsită de ceaţă. Muzeul British !... Obiectele perioadei primitive, obiectele săpăturilor din Egipt şi cele ale vechii Indii mi se amestecă şi acum în minte, ca şi când într-o cratiţă se pun mai multe obiecte mărunte, le scuturi bine, iar apoi le răstomi pe o masă. Astfel apar în faţa mea acele obiecte minunate, adunate de secole de un mare popor, i ainte de noi, fiii unor neamuri mici, cu preţul unor mari sacrificii, necunoscute...Timpul consacrat studierii acestui muzeu s-a dovedit nespus de scurt. Atât de decepţionat inam întors la Paris, de parcă aş fi suferit vreun necaz. Am simţit, chiar , că aceasta fusese unica ocazie din viaţa mea, să văd British Museum. Câteva zile am umblat ca un ameţit, apoi, mi-a venit o idee, şi am plecat la Madrid. Era început de vară, iar copacii Pirineilor străluceau într-un verde “ aprins” , de parcă cineva le-ar fi pictat frunzele. Ici colo, erau livezi de portocali şi lămâi, mari terenuri cu vie, plantaţii de duzi, exact ca şi în Italia, locuitorii îmbrăcaţi colorat şi veseli, cântând fie cu sau fără chitară, de parcă s-ar fi pregătit mereu de nuntă. Am constatat în mod surprinzător, pentru prima oară, câtă diferenţă este între buna dispoziţie a francezilor, a spaniolilor, şi cea a nemţilor şi englezilor. Atunci m-am gândit şi la faptul că, după observaţiile mele, neamţul şi englezul - cu felul lor mai mohorât - sunt mai veseli decât popoarele noastre de acasă, românii, maghiarii, şvabii, sârbii sau croaţii. Am început să mă gândesc, care este cauza formării sufletelor în acest mod a unor popoare. Mi-am dat seama că buna dispoziţie a popoarelor noastre a fost uscată de oprimarea de secole şi aceasta se oglindeşte în fiecare faptă, oricât de mică din viaţa lor. Maghiarul este ţinut în jug de clasa habsburgică, românul, şvabul, sârbul, croatul, sasul, de clasa dominantă maghiară, şi această situaţie nefirească ce durează de secole este motivul lipsei bunei dispoziţii a popoarelor noastre. Dar faptul că după un pahar, două de pălincă mai scoate câteva strigături, oh, asta nu este aceeaşi cu faptul despre care vorbesc eu. La Madrid am locuit într-un hotel excelent. Şi este ciudat că aici m-am descurcat şi cu nemţeasca mea, deoarece regele este descendent de Habsburg şi este firesc să se cunoască şi limba acestei familii, odată ce iau dat tronul42. 42 Jurnalul artistului ce relatează evenimentele din perioada tinereţii si a studiilor artistice, se întrerupe cu aceste rânduri. Scrierile autobiografice (sub forma unor schiţe) La capătul unei vieţi (Egy élet végéről) , precum si Din an în an (Évről-évre) - aceasta din urmă cuprinzând evenimentele din prima parte a vieţii,
