Popp, Aurel: La capătul unei vieţi… fragmente de jurnal şi alte scrieri (Satu Mare, 1999)
La capătul unei vieţi... 23 condiţiilor mele de trai.Viaţa îmi era mai în siguranţă, fapt ce a influenţat comportamentul meu. La reformarea mea sufletească a contribuit şi gândirea mea socială, dar şi sensibilitatea faţă de mizerie şi de sărăcie, sentimente ce nu s-au atenuat odată cu starea mea mai bună, ci dimpotrivă , s-au accentuat. Episodul pe care trebuie să-l amintesc a început la o adunare din Budapesta a studenţilor din judeţul Satu Mare. In acea vreme era obiceiul ca studenţii din diferite judeţe, să se adune în asociaţii, care nu aveau alt scop, după cum ştiu şi-mi aduc aminte, decât că “tineretul de aur” al fiecărui judeţ, respectiv odraslele familiilor aristocratice scăpătate, să organizeze în fiecare vară câte o întrunire dansantă , şi la aceste chefuri - un adevărat ceremonial - aristocraţii scăpătaţi mai vârstnici, luau în evidenţă pe cei ce urmau după ei,numărul, calitatea lor, criteriul de apreciere fiind felul după cum dansau ciardaş. Aici se pregăteau căsătoriile, desigur pecetluite cu chefuri ce ţineau până a doua zi la prânz, în compania lăutarilor vestitului Fátyol Józsi... Hei, ce de vin s-a scurs pe gâtlejurile răguşite de comenzi, până la sfârşitul unui asemenea chef. Ei bine, asociaţia judeţului nostru în capitală, nu putea avea alt preşedinte decât un fiu de aristocrat scăpătat, de preferinţă jurist, deoarece tineretul preţios - din acea vreme - nici nu putea fi în altă parte decât la o facultate juridică. Pentm că, hei, spiritul bătrânului Werbőczy13 mai mocnea în sufletul urmaşilor, ca şi cu secole în urmă !... Ceea ce aş vrea să povestesc a început când preşedintele a acuzat pe faţă pe unul dintre colegii studenţi mai săraci că a furat zece coroane şi a propus excluderea lui din asociaţie. Nimeni n-a avut curajul să spună un cuvânt, atât ne-a uluit acuzaţia grosolană. Cunoşteam situaţia de acasă a colegului, şi ştiam cât de greu trăieşte aici la Budapesta. Şi dintrodată , parcă ceva mă trăgea în sus de pe scaun, m-am ridicat, şi am cerut ca preşedintele să dovedească această acuzaţie îngrozitoare. La care, preşedintele a început să se bâlbâie, ceea ce m-a întărâtat şi mai mult, şi l-am atacat din nou, dar de această dată nu ca şi coleg de studenţie, ci ca unul care vrea să se facă dreptate socială, am atacat dur toată clica ce constituia conducerea, formată din odraslele uşuratice ale familiilor aristocratice scăpătate, cerând demisia unui astfel de preşedinte care acuza, fără să poată 13 Referire la Codicele lui Werbőczy, cunoscut sub numele de Triparlitum, care cuprindea printre altele, măsuri de înrăutăţire a situaţiei ţărănimii iobagilor din Transilvania , în urma războiului ţărănesc condus de Doja la 1514
