Popp, Aurel: La capătul unei vieţi… fragmente de jurnal şi alte scrieri (Satu Mare, 1999)
La mecenţiu
La capătul unei vieţi... 121 peţit mândru, pe căruţa trasă de patru boi din Vîrşolţ aici la Mecenţiu, la frumoasa Pásztor Mária ...! Vântul bate tot mai tare, vuind, iar frigul îmi pătrunde prin măruntaie. Numai în suflete simţim căldura pe care o purtam faţă de caracterul vârtos al lui Ady Lőrinc ..." Se făcuse noapte pe când am ajuns acasă. Pe când am ajuns, locuinţa era bine încălzită cu coceni de porumb. Sora mea ne aştepta cu o cină excepţională, iar pe când am terminat de mâncat, ne-am mai şi încălzit bine. Făcându-ne siesta, am stat îndelung de vorbă... Despre multe, dar mai cu seamă despre ce am văzut şi am auzit la casa arsă a lui Ady şi în cele din urmă despre treburile din ziua următoare... Poetul Gellért Sándor avea sufletul fie plin de veselie, fie că-şi depăna amintirile cu vocea frântă. Când am pornit de la Satu Mare, sufletul său era plin de bucurie şi desfătare la gândul că va vedea satul lui Ady Endre ... apoi - pe drum - suporta descurajat hurducăielile căruţei, şi din cauza frigului îşi mai amintea, dând exemple despre frigul suportat la cotul Donului ... Acum seara, cu un amestec de bucurie şi tristeţe îşi cernea din suflet minunatele rime - recita ... Buna mea soră asculta cu evlavie, îi făcea plăcere ca după atâta singurătate să simtă din nou că locuieşte în satul poetului... Ii făcea plăcere să asculte cu ochii închişi cuvintele lui Gellért Sándor, care parcă falfaiau în lumina lămpii ... De afară se auzeau frânturile cântecelor de nuntă, orbecăitul nupţial al broaştelor, care de parcă concurau cu sunetul rimelor... Poetul recita de parcă rimele ce răsunau îi uşurau sufletul... astfel se făcea loc altor sentimente. Obosit de cele văzute şi auzite, buimac, încercam să adorm, dar multele decepţii îmi sfârâiau în minte, ca de altfel o serie de gânduri, asemenea fierului înroşit scufundat în apă. Gânduri despre sentimentele mele pline de evlavie datorită celor povestite de Katica, despre casa incendiată, despre cele salvate, dar tratate ca şi fânul nimănui, despre obiectele sustrase din curie100, despre camerele neângrijite ale bătrânului şi tânărului Ady, despre curtea neglijată... vai !... mă simţeam de parcă m-ar fi lovit ceva pe neaşteptate. * Ady Lőrinc, tatăl poetului Ady Endre "x> Curia Ady, clădirea nouă, construită în vecinătatea casei natale
