Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura ecleziastică din Satu Mare (Satu Mare, 2008)
Hodod - Hadad
togon. Ferestrele înguste şi neregularităţile planului sugerează refolosirea unei părţi a bisericii anterioare. Bolta gotică cu nervuri a sanctuarului, formată din două segmente, este susţinută din exterior de contraforturi. Ferestrele duble în arc frânt de pe laturile sudică şi estică ale sanctuarului păstrează mulurile gotice. Sanctuarul este despărţit de navă cu un arc de triumf în formă de arc frânt. Contraforturile şi urmele de pe pereţii navei sugerează o boltire anterioară, asemănătoare celei din sanctuar. Tavanul actual al navei este plat, pictat cu motive vegetale. Cele două ferestre mari de pe aartea sudică păstrează doar parţial mulurile gotice. Uşa care asigura accesul dinspre vest, azi situată între turn şi navă este simplă, cu profil semicircular. Portalul dinspre nord este tratat în retrageri succesive, decorat cu coloane în unghiurile retragerilor. Turnul actual a luat locul unui turn de dimensiuni mai mici, la începutul secolului XX. Din mobilierul bisericii, cel mai semnificativ este amvonul, realizat în 1754 de meşterul Dávid Sipos. Faţada amvonului este decorată cu motive vegetale şi conţine o inscripţie ce menţionează finanţatorul, Ferenc Wesselényi şi soţia Zsuzsanna Rhédei, şi anul realizării. Biserica are trei clopote datând din secolul al XVII-lea, cel mai vechi, din 1603, fiind realizat la Kosice. Clopotul cel mare, care a aparţinut iniţial cetăţii, a fost confecţionat în 1619, iar cel mai mic în 1651. Alunecările de teren din ultimele două decenii au afectat grav biserica, fiind necesară reconstruirea totală a navei. (SzP). Hadad. Református templom A Tövishát dombos vidékén található Hadad község a 20. századig a környék központjának számított. Az Anjou-korban királyi birtok volt, 1383 kapja meg a Kusalyi Jakes család, Nádasd, Korond és Bogdánd falvakkal együtt. Rövidesen az uradalom központjában, Hadadon várat épített a birtokos család, amelyet először 1399-ben említenek a források. A Jakcsok kihalásakor, 1584-ben, az uradalmat a Wesselényiek kapják, ők maradnak a település fő birtokosai és a templom kegyurai a 20. század közepéig. A vár alatt fekvő Hadad a birtok központjaként jelentős szerepet töltött be, 1482-ben mezővárosként is említik. Szt. Lászlónak szentelt templomának papja a környékbeli egyházközségeket is ellátta és felügyelte. A helység viszonylag korán a református hitre tért, első prédikátora 1557-ből ismert: a Wittenbergben tanult Horváth Mihály. A templom mai formájában a 15. században épülhetett, gótikus stílusban. Egyhajós, szentélye a nyolcszög három oldalával zárul, a nyugati homlokzaton torony csatlakozik hozzá. A hajó valamint a szentély keskeny résablakai, az alaprajz szabálytalanságai valamint az írott források korábbi, talán Arpádkori, előzményekre utalnak. A szentély kétszakaszos bordás 75
