Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura ecleziastică din Satu Mare (Satu Mare, 2008)
Carei - Nagykároly
Cărei. Biserica reformată Urmând exemplul familiei Károlyi, oraşul a acceptat noua religie protestantă pe parcursul secolului al XVI-lea, iar comunitatea reformată a folosit biserica medievală din localitate. Familia s-a recatolicizat relativ timpuriu, dar Alexandru Károlyi a anulat abia în anul 1723 dreptul protestanţilor de a folosi edificiul de cult, invocând motivul că bunicul său, Mihály, este înmormântat în biserică. In compensaţie, a construit pentru protestanţi, la marginea oraşului, un oratoriu fără turn. O nouă biserică a fost ridicată 30 de ani mai târziu, prin contribuţia credincioşilor. Turnul a fost realizat doar după emiterea Decretului de Toleranţă, între anii 1793-95, iar un an mai târziu şi nava a fost lărgită. Turnul realizat în stil baroc târziu este decorat cu pilaştri şi cornişe, are o coroană în formă de bulb de ceapă, cu lanternă. Nava poligonală este ornamentată cu pilaştri şi cornişe proeminente, geamurile semicirculare au decoraţii asemănătoare cu cele ale turnului. Stucatura interioară, decoraţiile exterioare de pe navă şi portic pot fi datate în a doua parte a secolului XX. Potrivit inscripţiilor, realizarea amvonului în stil clasic a fost finanţată de Breasla Cizmarilor în anul 1835, iar scaunul preotului prin contribuţia Breslei Postăvarilor, doi ani mai târziu. Orga bisericii, achiziţionată de Breasla Tăbăcarilor a fost realizată la Debrecen în anul 1872. Dintre cele trei clopote, cel mai vechi datează din 1839, iar cele două mai noi din 1926. Deasupra holului sudic există o placă, iar în grădină o statuie, ambele dedicate lui Gáspár Karoli (1529-1591), primul traducător al Bibliei în limba maghiară, originar din oraş. (TSz). Nagykároly. Református templom A város már a 16. század folyamán, a birtokos Károlyi család vezetésével elfogadta a hitújítást, és a középkori templomot használta. Noha a Károlyiak már korábban katolizáltak, a régi templomot csak Károlyi Sándor adta vissza a katolikusoknak, 1723- ban, arra hivatkozva, hogy nagyapja, Mihály is benne nyugszik. A reformátusoknak a város peremén építtetett egy torony nélküli oratóriumot, amelyet harminc év múlva már a hívek költségén emelt új templom váltott fel. Tornyát csak a Türelmi rendelet után, 1793 és 1795 között tudták fölhúzni, egy év múlva már a hajót is bővítették, falait megmagasították. A templom későbarokk stílusú, párkányokkal, pilaszteterekkel, vakolatdíszekkel gazdagon tagolt tornyát hagymás, lanternás sisak fedi. A sokszögzáródású hajón a pilaszterek hangsúlyos párkányt tartanak, a félköríves ablakokat a toronyéhoz hasonló díszek övezik. A templom belsejét díszítő stukkók, valamint a hajó, és a két előcsarnok külső vakolatdíszeinek egy része a 20. század második feléből származhatnak. A feliratok szerint klasszicista stílusú 47
