Gehl, Hans - Ciubotă, Viorel (szerk.): Relaţii interetnice în zona de contact româno-maghiaro-ucraineană din secolul al XVIII-lea până în prezent (Satu Mare, 1999)
Arheologie fără frontiere. Aşezarea barbară de la Petea-Vamă
Petea inţă adâncită în pământ şi anexele sale. Aşezarea avea atunci o structură bazată pe gospodării concentrate, aşezate la câteva zeci de metri distanţă una faţă de cealaltă. Descoperirile ceramice indică prezenţa dacilor şi a germanicilor (buri), o populaţie amestecată probabil din punct de vedere etnic, iar un cleşte de metalurgie atestă prezenţa meşteşugarilor în aşezare. Imaginea aşezării s-a schimbat în perioada războaielor marcomanice (160-180 d. Hr.), când în valea Someşului au pătruns dinspre nord purtătorii culturii Przeworsk (vandali). In cazul acestei pătrunderi nu mai putem vorbi de grupuri mici de războinici, ci mai degrabă o colonizare masivă a teritoriului. Se schimbă în mod radical cultura materială la nivelul ceramicii, ceea ce atestă fără îndoială sosirea unei populaţii numeroase. Se schimbă structura internă a aşezării, existând indicii privind amplasarea gospodăriilor pe o linie, pe un fel de uliţă, cu anexele în spatele locuinţelor adâncite în pământ. Ceramica modelată cu mâna de tip Przeworsk devine aproape exclusivă, doar câteva fragmente de chiupuri de tip Medieşu Aurit indicând contacte cu populaţia dacică locală. Foarte probabil, impactul pătrunderii vandalilor a fost diferit de la o microregiune la alta. In unele zone au pătruns mai multe elemente noi, schimbând în totalitate caracterul culturii materiale, iar în altele mai puţine, populaţia locală, dacii liberi, păstrându-şi o influenţă mai puternică asupra culturii materiale. Aşezarea de la Csengersima- Petea se află la cca. 100 km de limesul dacic, pe ruta principală de circulaţie de la nord de râul Someş. Ceramica arhaică indică o prezenţă masivă a vandalilor, însă, ulterior perioadei de instabilitate determinate de războaiele marcomanice, la nivelul ceramicii apar din ce în ce mai multe elemente dacice. Pe acest fond de cultură materială, la mijlocul secolului III d. Hr. pătrunde din Imperiul Roman tehnologia producţiei de ceramică ştampilată (cu punctul de plecare de la Porolissum), devansată puţin de tehnologia producţiei de ceramică zgrunţuroasă. în acest context apar la Csengersima-Petea atelierele de ars ceramica după model roman, formând un cartier industrial în cadrul aşezării. Strachină germanică. Гер.манська миска. Germanic bowl. Fazele de evoluţie a aşezării. Фази розвитку поселення. The phases of the evolution of the settlement.
