Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Lingvistică şi etnografie / Sprachwissenschaft und Volkskunde / Nyelvészet és néprajz - Contacte culturale în prezentarea muzeografică / Kulturkontakte in der musealen Präsentation / Kultúrák találkozásának múzeumi ábrázolása
506 Ioana Dăncus, Міна/Dăncus construcţie o biserică din lemn în stil maramureşean destinată cultului greco-catolic._____________________________________________________ Casă maghiară, sec.XIX-lea - Câmpulung la Tisa CRĂCIUNEŞTI Localitatea este situată pe malul stâng al Tisei, pe D.N. 18, din care se desprinde drumul spre Bocicoi, făcând cruce cu acesta. Aşezarea este dispusă în lunca Tisei, pe terasele căreia terenul este favorabil agriculturii şi pomiculturii. Ca formă, aceasta de-a lungul veacurilor, a suferit modificări în special datorită populaţiilor care s-au stabilit aici şi care au influenţat forma aşezării. Descoperirile arheologice întâmplătoare atestă prezenţa omului în teritoriul aşezării din perioada neolitică şi epoca bronzului (în colecţiile muzeului se află piese de mare valoare descoperite în această localitate). Prima atestare a antroponimului Crăciun apare într-o diplomă din 21 octombrie 1343, când este consemnat voievodul Crăciun din Bilke în urma unui conflict pe care 1-а avut Bogdan, voievodul Maramureşului, cu alţi feudali. Atestarea propriu-zisă a localităţii Crăciuneşti apare într-o diplomă, datată 1385, emisă de vicecomitele român al Maramureşului Banc de Sarasău şi patru juizi ai comitatului, printre care şi Cândea de Virişmort, Petru de Crăciuneşti şi Dragomir de Giuleşti20. 20 IOAN Mii IALYI DE Apşa, Diplome Maramureşene din secolele XIV şi XV, p. 85.