Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Lingvistică şi etnografie / Sprachwissenschaft und Volkskunde / Nyelvészet és néprajz - Contacte culturale în prezentarea muzeografică / Kulturkontakte in der musealen Präsentation / Kultúrák találkozásának múzeumi ábrázolása
502 Ioana Dăncus, Міна; Dăncus această localitate “în contra oamenilor de altă limbă sau de altă Această diplomă conferă şi statutul de “villáé” Câmpulungului sub denumirea de Hosszumezó dar şi localităţilor Vişc, Hust şi Teceu şi le conferă privilegii cu caracter orăşenesc. Documentele de epocă consemnează o serie de conflicte cu vecinii din Sarasău şi Săpânţa. în anul 1389 regalitatea maghiară întăreşte drepturile drăgoşeştilor asupra Câmpulungului, ca la 1406 să-şi recapete privilegiile15 16 17. Arhanghelul Radu Popa consideră că Câmpulungul a fost “cel mai important cnezat de vale din Maramureş”, dar “unitatea acestuia a fost spartă de sfârşitul veacului al XIII-lea şi începutul veacului următor, prin întemeierea pe teritoriul său a aşezărilor de oaspeţi regali de la Teceu, Câmpulung şi Sighet'7. Arhitectura caselor vechi care s-au mai păstrat, precum şi structura gospodăriei şi a aşezării sunt tipice pentru comunităţile de oaspeţi. Pe lângă comunităţile germane şi maghiare stabilite aici în secolul XIV, în timp s-au mai statornicit câteva familii de polonezi şi un puternic grup etnic de ruteni. în localitate există trei biserici: una reformată, una romano-catolică şi una ortodoxă (fostă greco-catolică), construită la 1800, frecventată de ruteni şi români). Datorită pământului de calitate oferit de lunca Tisei, dar mai ales a hărniciei oamenilor, Câmpulungul este o comună bogată, înfloritoare. Majoritatea locuitorilor practică agricultura şi creşterea animalelor, dar există în comună şi unităţi de industrie mică, meşteşugărească şi de comerţ. O bună parte lucrează la fabrica de cherestea şi la diverse întreprinderi din Sighet. Comunităţile etnice componente îşi păstrează tradiţiile şi obiceiurile, naţionalitate”15.___ з____________________ І Biserică medievală din Câmpulung la Tisa 15 Ioan MIHÁLYI DE Apşa, Diplome Maramureşene din secolele XIV şi XV, Sighet, 1900, p. 8-11.. 16 Radu Popa, Ţara Maramureşului, Bucureşti, 1970, p. 74. 17 Radu Popa, Op. cit., p. 163-165.
