Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Lingvistică şi etnografie / Sprachwissenschaft und Volkskunde / Nyelvészet és néprajz - Contact lingvistic: iterferete, bilingvism / Sprachkontakt, Interferenzen, Zweisprachigkeit / Nyelvi kontaktus, interferencia-jelenségek, kétnyelvűség
342 Familiarisme româneşti de origine maghiară specificaţia popular. Valoarea sa stilistică însă, expresivitatea şi aerul său... simpatic îl plasează între familiarisme; unul din rolurile acestor cuvinte e să- i apropie pe vorbitori, să reducă considerabil distanţa dintre ei, să creeze un climat de normalitate, de firesc, să dezinhibe, să netezească frunţile. Un cuvânt precum bucta (< din magh. buktat) „a cădea la un examen, a rata o probă” nu este înregistrat nici în DEX, nici în DLR, deşi termenul cunoaşte o largă circulaţie în limbajul elevilor şi al studenţilor. E posibil să fi fost omis pe considerentul că aparţine sferei argoului, cu toate că, în mod evident, lucrurile nu stau aşa. Revenind la observaţiile stilistice expuse mai sus, considerăm că familiar ismele, care formează o arie lexicală mai puţin răsfăţată de specialişti, pot fi grupate în familiarisme rurale şi familiarisme urbane. Cele din a doua categorie par să aibă, şi să-şi consolideze, un statut aparte: multe dintre ele au fost iniţial preluate şi valorificate artistic, de către scriitori, prin intermediul stilului beletristic. Din limba cultă, ele au reintrat în cea orală, fiind utilizate însă, cu preponderenţă, de oamenii cât de cât trecuţi prin şcoală, tocmai pentru savoarea, pentru expresivitatea care le sunt proprii. Prestigiul lor a crescut şi datorită posibilităţilor unui vorbitor cult de a face uşor conexiuni cu fapte din moştenirea culturală, în sens larg, la care are acces prin intermediul limbii culte. Am întocmit o listă de cuvinte-împrumutate din maghiară, pe care le considerăm familiarisme rurale ( în ciuda posibilităţii ca aria lor de răspândire să fie mai restrânsă): bică < din magh. bika (L.Tamás; Fr. Király); cetlui < din magh. csatol (L.Tamás), csatolni (DEX); ciopor < din magh. csoport (L.Tamás; Fr. Király; DLR; DEX); cimotie < din magh. csimota (L.Tamás; Fr. Király; DLR; DEX); darab < din magh. darab (L.Tamás; Fr. Király; DLR; DEX); hârdău < din magh. hordó (L.Tamás; Fr. Király; DLR; DEX); moaflă < din magh.mafla (L.Tamás; DLR); ocoş < din magh. okos (Fr. Király); piát < din magh. piac (L.Tamás; Fr. Király); rât < din magh .ret (L.Tamás; Fr. Király; DLR; DEX); rudă < din magh. rúd (L.Tamás; Fr. Király; DLR; DEX); sudalmă < din magh. szidalom, szidalmat (L.Tamás; Fr. Király; DLR; DEX); sudui < din magh. szid, szidni (L.Tamás; Fr. Király; DLR; DEX); tărcat < din magh. tarka (L.Tamás; Fr. Király; DLR; DEX). Să amintim şi câteva familiarisme pe care, datorită utilizării lor tot mai largi de către vorbitori de la oraşe, le-am numit urbane (chiar dacă şi în
