Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Regiuni de frontieră şi zone de contact / Grenzreionen und Kontakträume / Határvidékek és kapcsolódási területek
mânt. într-un document emis de comitetul de partid al raionului Rahău se spune că la şcoala din Biserica Albă" ... elevii-iehovişti refuzau categoric să interpreteze imnul Uniunii Sovietice, să recite poezii şi povestiri dedicate conducătorilor puterii şi Armatei Sovietice"3. în alt document se afirma că de "iehovism sunt afectate deasemenea satele Apşa de Mijloc, Peri, Dibrova (Apşa de jos -B.M.)"4 . însă şi aici organele de partid n-au întârziat cu hotărârile şi măsurile respective. Iehoviştii sunt declaraţi în afara legii. în satele Apşa de Mijloc şi Apşa de Jos sunt închise două biserici. Prima este transformată în casă de cultură (club), a doua, monument arhitectural din sec XVIII, a fost închisă sub motiv că va fi reconstruită în muzeu5, însă de fapt, această capodoperă de artă la început a fost jefuită de către activiştii de partid, iar apoi lăsată în voia soartei. O altă direcţie de activitate a organelor de conducere a fost "munca de educaţie patriotică". Ea se intensifică în special începând cu anii 70. Necontând de faptul că diferite judeţe din România în baza hotărârilor Comitetului Central al Partidului Comunist din URSS aveau legături frăţeşti cu regiunile sovietice învecinate, relaţiile între cele două părţi erau extrem de suspecte. Regiunea Transcarpatică întreţinea"... legături strânse cu judeţul Satu Mare"6. însă după cum e bine cunoscut aceste "legături" se răsfrângeau numai asupra activiştilor de partid sovietici, sindicali şi comsomolo- UTC-işti. Dar şi aceste erau strecurate prin instrumentele KGB-iste sovietice. Ca argument aducem extrase din Hotărârea Comitetului Central al Partidului Comunist din URSS cu titlul: "Despre măsurile suplimentare în sfera activităţii ideologice legate de activizarea propagandei naţionaliste române, care subminează interesele URSS". în condiţiile regiunii Transcarpatice, această Hotărâre însemna adoptarea unor măsuri drastice în vederea lichidării oricărei influenţe române asupra românilor din Transcarpatia. Aici se dădeau indicaţii directe organelor de control (KGB, miliţie, vamale, procuratură, etc.), în funcţia cărora intra obligaţia de a întrerupe orice încercare a părţii române, îndreptate spre propaganda "ideilor naţionaliste". Faţă de organizaţiile de partid şi comsomol se punea sarcina îmbunătăţirii componenţei grupurilor turistice ale autocarelor "Drujba"7 . De fapt războiul rece s-a răspândit şi asupra relaţiilor sovieto-române. în aşa mod diferite colective artistice, venite din România "pe linia legăturilor frăţeşti", concertau în faţa spectatorilor unguri, ucraineni, dar nici într-un caz români. Românii din Transcarpatia (Ucraina) în ultimele trei decenii 313 3 Ibidem, Fond M-l, op.3, dosar 838, p. 197. 4 Ibidem, Fond M-l, op.6, dosar 596, p. 19. 5 Ibidem. 6 Ibidem, Fond M-l, op. 7, dosar 1, p. 44. 7 Ibidem, Fond M-1, op. 9, dosar 10, p. 11; Fond M-28, op. 8, dosar 4, p.67.
