Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)

Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Nationalităţi, minorităţi etnice şi stat / Nationalitäten, ethnische Minderheiten und Staat / Nemzeti és etnikai kisebbségek, állam

Cernăuţi, bilunară,- 19 ianuarie-31 martie 192420, ’’Curierul de luni” (Oradea, 1925), ’’Gazeta Odorheiului (1926), “Dacia” (Miercurea Ciuc, 1926-1928), “Ţinutul secuiesc” (1931), “Harghita” (1929-1939), toate bilingve.

Cea mai valoroasă şi importantă revistă de cultură din categoria celor examinate în lucrarea noastră, considerăm că a fost cea de la Cluj, intitulată chiar “Cultura. Sciences, lettres, arts”, care a apămt în perioada ianuarieiunie 1924, o dată la două luni. Directorul ei era profesorul Sextil Puşcariu, secretar de redacţie era doctorul Valeriu Bologa, iar comitetul de redacţie era format din Yves Auger, pentru partea franceză, Lucian Blaga pentru partea romană, Kristóf György pentru partea maghiară şi Oskar Netoliczka pentru cea germană. Revista publică aşadar studii şi articole în aceste patru limbi sub semnătura unor eminenţi specialişti, universitari clujeni, dar şi mari oameni de cultură din Bucureşti, Sibiu şi altele, la cel mai înalt nivel cultural ştiinţific dintre toate publicaţiile examinate aici.

Cuvântul introductiv, prezentat fără titlu şi fără intenţii de program, preciza :”Notre revue est née d’un accord entre plusieurs savants et lettres roumains, hongrois et allemands, et eile est destinee a creer un trait d’union entre trois consciences ethniques differentes dans leur essence intime, mais unies par Ies nombreux et nobles interes communs...” Printre autorii prezenţi în paginile revistei menţionăm pe Nicolae Iorga, loan Lupaş, Al. Borza, G.Vâlsan, G. Oprescu, C. Daicoviciu, Fr. Teutsch, Makkai Sándor, Adolf Schullerus, Roska Marton, Egon Hajek, C.Siegel, Bitay Árpád, Janovics Jeno, Lutz Korodi, Konrad Nussbacher şi alţii, precum şi - fireşte - membrii redacţiei. Temele abordate tratau opera lui D.Cantemir, lupta comună antiotomană; aniversările Saguna, Petőfi, Madach, Mariin; probleme de istorie, arheologie, filosofie, etnografie, artă; bogată activitate ştiinţifică şi culturală a Clujului, dar şi din alte zone (Banat, Braşov, Sibiu), instituţiile culturale, traduceri din marii poeţi şi scriitori ai popoarelor respective, cronica vieţii culturale şi artistice. Majoritatea articolelor înfăţişau diferitele aspecte ale istoriei relaţiilor culturale româno-maghiarogermane, rolul benefic al acestora în viaţa socială din trecut şi din actualitate20 21.

Toate publicaţiile bi- sau trilingve menţionate au contribuit - fiecare în felul său - la punerea unor baze sănătoase, solide, atât pentru ansamblul relaţiilor interetnice , iar în acest cadru — pentru însăşi dezvoltarea presei şi publicisticii consacrate acestor relaţii.

20 Ibidem, p. 372. încă din primul număr, revista combatea “Aţâţarea urei contra naţionalităţilor”.

21 “Cultura”, Cluj, nr.1-4, ianuarie-iulic 1924.

21 o Publica ţii periodice biling ve $i triling ve din Transil vania după 1918