Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Nationalităţi, minorităţi etnice şi stat / Nationalitäten, ethnische Minderheiten und Staat / Nemzeti és etnikai kisebbségek, állam
188 Gheorghe Iancu care, în noile condiţii politice de după 1 Decembrie 1918, trebuiau să frecventeze şcoli în care limba română să fie limba de învăţământ. Prin această dispoziţie care pretindea verificarea numelui s-ar fi comis abuzuri din partea autorităţilor române. Cel de-al doilea articol menţionat avea în vedere crearea unei zone culturale româneşti, în locuri cu populaţie mixtă, în care funcţionase aşa-zisa "zonă culturală maghiară", teritoriu în care fuseseră desfiinţate multe şcoli româneşti. învăţătorii şi profesorii români care urmau să activeze în acea zonă beneficiau de avantaje materiale. Memoriul considera aceste dispoziţii ca pe un factor indirect de românizare. Teritoriul zonei culturale române cuprindea şi teritoriul locuit de secui, pentru care Tratatul minorităţilor prevedea o autonomie culturală. Asupra acestei chestiuni P. Azcarate referase la 27 august 1924. Potrivit unui Tabel statistic, referitor la anii 1919-1924, guvernul român ar fi închis 2392 de şcoli ungureşti şi o parte din instituţii şcolare superioare, academii, şcoli tehnice, teatre, cluburi. In Memoriu se contesta veridicitatea Recensământului român din anul 1920, care ar fi adus prejudicii populaţiei maghiare în plan şcolar. Nemulţumirile referitoare la învăţământul secundar aveau în vedere suprimarea dreptului de publicitate pentru multe şcoli maghiare. Azcarate menţiona că acest aspect a fost dezbătut de mai multe ori, neajungându-se la o concluzie definitivă şi că el era în legătură cu situaţia şi caracterul şcolilor confesionale. Azcarate readucea la cunoştinţa lui Colban că guvernul român pregătea legea învăţământului particular. în Memoriu erau inserate şi motivele care duceau la închiderea şcolilor maghiare, precum şi un Tabel cu date referitoare la şcolile închise, la localităţile unde s-au petrecut asemenea evenimente (215 localităţi). Azcarate considera că dacă aceste date erau reale, ele erau "de o mare valoare informativă". La 30 ianuarie 1925 Colban îl întreba pe Azcarate dacă merita să se ia în considerare propunerea lui G.Oprescu sau să se trimită guvernului român doar tabelul cu şcolile închise. La 4 februarie 1925 Azcarate îi comunica lui Colban că guvernul român trimisese deja mai multe materiale care făceau obiectul principalelor puncte din Memoriu. I s-ar fi putut, eventual, trimite Tabelul mare cu şcolile închise. La 8 februarie 1925 Colban nota că nu e oportună trimiterea la Bucureşti a unei părţi din Memoriu. El preferă să aştepte lucrarea Comitetului American care urma să apară curând.23 23 în anul 1924 Comitetul American pentru drepturile religioase ale minorităţilor (The American Committee on the Right of Religious Minorities) a trimis o nouă Comisie de
