Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Nationalităţi, minorităţi etnice şi stat / Nationalitäten, ethnische Minderheiten und Staat / Nemzeti és etnikai kisebbségek, állam
Problema minorităţilor etnice din România 179 ulterioare, care s-au succedat până în anul 1929 s-au constituit în ansamblul dispoziţiilor în materie. Noi evidenţiem doar faptul că prin Rezoluţia Consiliului din 25 octombrie 1920 s-a instituit Comitetul de 3, prima instanţă în "procesul" care se constituia între Consiliu şi statul cu minorităţi.7 El studia atât petiţiile minorităţilor cât şi răspunsul statului interesat şi făcea recomandări Consiliului. în istoriografia română sunt foarte puţine cărţi şi studii dedicate problematicii minorităţilor etnice din România în dezbaterile de la Societatea Naţiunilor. în epoca comunistă chestiunea minorităţilor etnice din perioada interbelică a fost ceva aproape tabu. Astfel că şi în scrieri dedicate raporturilor statului român cu forul internaţional de la Geneva aceste chestiuni sunt eludate. Considerentele de ordin politic au impus această "tăcere" a istoricilor cu privire la fapte şi evenimente de o atât de mare anvergură şi complexitate. După 1989 un impediment care nu a fost întrutotul depăşit este situaţia încă nerezolvată a unor fonduri arhivistice interne care centralizează o paletă vastă a problematicii în discuţie. Ceea ce ţinem să subliniem, pe baza cercetărilor făcute la Bucureşti, Geneva, Londra şi Budapesta, este că raporturile guvernelor române cu Societatea Naţiunilor în acest domeniu au fost strânse, fără vreo urmă de reţinere sau de neglijare a sesizărilor sau nelămuririlor care parveneau de la Liga Naţiunilor. Ele s-au exprimat în numeroasele întâlniri ale reprezentantului României, Nicolae Petrescu-Comnen, pe lângă Ligă8, ale altor oficiali români, în special Nicolae Titulescu şi I. G. Duca, cu funcţionari de la forul din Geneva, în noianul de documente pornite de la Geneva şi Bucureşti. Un loc aparte l-au ocupat călătoriile de informare efectuate în 1922. U.A.Céspedes, columbian, martie 1925. E.R. de Haller, elveţian, aprilie 1926. A.H.Hekimi, iranian, august 1926; 18.200. R.N.Kershaw, australian, ianuarie 1924; 16.100. W.O.Sullivan Molony, irlandez, iunie 1925. G.Lippestad, norvegiană, aprilie 1920. C.B.Oppenheimer, olandeză, august 1919. Sursa: Marie-Renée Mouton, р.104. 7 în cazul României s-au constituit 57 Comitete de 3, informaţie preluată de noi din: Gudrun Staedel-Schneider, Rumänien und der Völkerbund. In: Minderheit und Nationalstaat. Siebenbürgen seit dem Ersten Welkrieg. Herausgegeben von Harald Roth, S.80. între timp lucrarea din care a citat Gudrun Staedel-Schneider, elaborată ca teză de doctorat de Joost Herman, la Universitatea din Utrecht, în 27 mai 1994, intitulată De Volkenbond en het te fezicht of de volkenrechtelijke bescherming van nationale minderheden in Oost-Europa. Een interdisciplinaire benadering mi-a parvenit prin amabilitatea profesorului universitar din Utrecht, Albert van Goudoever. Medicul Mihai Netea, plecat din Cluj-Napoca, rezident în Olanda, mi-a tradus paginile referitoare la România, fapt pentru care îi sunt îndatorat. 8 Numire adusă la cunoştinţa lui N. Petrescu-Comnen de către I. G. Duca, ministrul Afacerilor Externe la 8 august 1923. Arhiva Ministerului Afacerilor Externe al României, Bucureşti, fond Geneva, voi.2, f. 156.
