Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Migratii: evreii şi germanii / Migrationsbewegungen: Juden und Deutsche / Zsidó és német migráció
Harta etnică si confesională a judeţului Timis 165- cu cel mai ridicat indice, deci cele mai omogene din punct de vedere etnic sunt comunele: Pietroasa (99,32), Secaş (99,30), Curtea (95,96), Bara (95,42), Belinţ (94,23), Fîrdea (92,97), Margina (92,80), Boldur (90,75) şi Ohaba Lungă (90,32); în toate aceste comune, foarte omogene etnic, românii deţin ponderi de peste 94% din populaţie, deci nu există aşa-numitele “enclave etnice”, adică localităţi cu populaţie aparţinând în majoritate unei minorităţi etnice care să fie foarte omogene din punct de vedere etnic;- dimpotrivă localităţile în care românii au cele mai scăzute ponderi prezintă un IDE foarte scăzut ceea ce arată o eterogenitate accentuată şi implicit un multiculturalism specific atât spaţiului bănăţean cât şi celui central-european; cele mai eterogene localităţi sunt: Denta (36,18), Cenad (39,04), Deta (40,55), Variaş (40,77), Cenei (41,12), Giera (41,39) şi Dudeştii Vechi (42,42), eterogenitate pe care dacă am fi luat ca indice doar ponderea populaţiei majoritare nu am fi surprins-o la fel de bine. Să vedem şi care este situaţia în privinţa indicelui de fragmentare religioasă:- cu valorile cele mai ridicate se remarcă comunele în care ponderea populaţiei de religie ortodoxă este de peste 94%; acestea sunt: Secaş (91,83), Găvojdia (90,90), Racoviţa (90,38), Sânpetru Mare (90,13) şi Belinţ (89,99); se remarcă valorile mai scăzute ale omogenităţii religioase decât în cazul etnicităţii şi faptul că persoanele aparţinând altor religii decât cea ortodoxă nu se regăsesc în localităţi cu o omogenitate ridicată din punct de vedere religios;- cele mai scăzute valori ale IFR se înregistrează în comunele: Dumbrăviţa (30,90), Ştiuca (32,48) şi Tormac (39,99), eterogenitatea fiind generată de ponderile mari ale reformaţilor (Dumbrăviţa şi Tormac) şi respectiv ale ortodocşilor de stil vechi (Ştiuca); această eterogenitate arată caracterul pluriconfesional şi toleranţa religioasă în spaţiul bănăţean, în care religii care îşi “segmentează” foarte strict teritoriul în alte zone ale ţării convieţuiesc aici foarte bine împreună. Bibliografie 1. Bodocan V. - Geografie politică, Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca, 1997 2. Colţescu G. - Societăţi politice şi probleme naţionale în volumul “Tineretul şi dimensiunea sa valorică”, Helicon, Timişoara, 1995 3. Colţescu G. (coord.) - Vocabularul societăţii plurale, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Timişoara, 1998
