Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Migratii: evreii şi germanii / Migrationsbewegungen: Juden und Deutsche / Zsidó és német migráció
136 Antone. Dörner Carol IV - un contract privind drepturile şi obligaţiile lor pe domeniile sale, act reînnoit apoi ulterior20. în mare parte, concepţia sa s-a adeverit. Un bogat material documentar confirmă contribuţia evreilor pe meleagurile sătmărene. Printre ocupaţiile primordiale au fost arendăşia21, micul comerţ22, fierberea rachiului23, cârciumăritul24 şi, mai rar, agricultura25. Ei comercializau singuri produsele. Efectuau transport de marfa, chiar şi în regiuni mai îndepărtate ale Ungariei, Poloniei sau Moraviei. Nu rareori, activitatea este sprijinită substanţial de suveranii vienezi, Consiliul Regal Locumtenenţial Ungar sau forurile locale. Astfel, la 11 septembrie 1958 Maria Tereza acordă în favoarea evreilor Mendl şi Leidersdorffer dreptul de liberă circulaţie pe tot cuprinsul Ungariei cu mărfurile lor26. Se solicită protecţie sporită pentru ei şi produsele pe care le transportau din partea forului comitatens sătmărean27. Un alt privilegiu al autorităţilor centrale a fost şi comerciantul Alexander Oesterreicher din Buda. Acesta primeşte la 29 ianuarie 1759 dreptul de a asigura necesarul de alimente trupelor habsburgice, motiv pentru care se apelează la funcţionarii administraţiei de stat să acorde negustorului asistenţa necesară pentru îndeplinirea misiunii sale28. De menţionat că numitul ajunge peste puţină vreme în închisoare pentru neplata unor datorii, dar după soluţionarea lor, reintră în graţia împărătesei care îl sprijină din nou în îndeletnicirea sa de neguţător29. Să fie aceste raporturi pozitive o urmare a faptului că Oeserreicher era cel ce aproviziona Viena cu alimente în perioada războiului de 7 ani30 ? Tot ce-i posibil. Cei înşiraţi făceau parte din elita comercială a imperiului austriac care aveau interese şi în perimetml comitatului Satu Mare. Existau însă şi elemente evreieşti care prin strădaniile lor au depăşit graniţele administrative locale implicându-se în marele negoţ central european. Dintre aceştia se evidenţiază cu deosebire, Kis Lázár Arschanal, iar ulterior fiul acestuia, Simon Lázár, personalitate de care se va vorbi în continuare. în anul 1771, forurile centrale intervin pe lângă autorităţile comitatense să acorde evreilor paşapoarte comerciale pentru 20 Izv. şi mărturii, II, 1, p. 42-44 şi p. 104. 21 A.S.C., anul 1726, fasc. 3, nr. 1. 22 A.S.C., anul 1726, fasc. 3, nr. 260. 23 A.S.C., anul 1726, fasc. 3, nr. 260: “ott a sidó Pálinkás mellett”. 24 Izv. şi mărturii, II, 1, p. 43. 25 A.S.C., anul 1730, fasc. 7, nr. 232 şi 236. 26 A.S.C., anul 1758, fasc. 35, nr. 282. 27 A.S.C., anul 1758, Fasc. 36, nr. 45. 28 A.S.C., anul 1759, fasc. 36, nr. 373. 29 A.S.C., anul 1761, fasc. 38, nr. 148. 30 A.S.C., anul 1762, fasc. 39, nr. 14.
