Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)

Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Migratii: evreii şi germanii / Migrationsbewegungen: Juden und Deutsche / Zsidó és német migráció

Evreii din comitatul Satu Mare în veacul al xviii-lea

Antone, dörner (România)

Activitatea de cercetare este legată indisolubil astăzi de existenţa unor surse de informare rapidă, precum: îndrumătoare, repertoare sau bibliografii. La acest izvoare primare face apel specialistul - dar nu numai el - în abordarea unei problematici anume. Cu regret, se poate constata că, pentru cei ce se arată interesaţi de istoria evreilor din Transilvania, asemenea posibilităţi de orientare curentă lipsesc aproape total, ceea ce fie descurajează, fie transformă munca cercetătorului într-o activitate de căutare, nu întotdeauna încununată cu succesul aşteptat. De fapt, subiectul adus în discuţie nu este de dată recentă. în urmă cu aproape o sută de ani, Eisler Mátyás, într-o parte introductivă a unui scurt studiu de al său intitulat Din trecutul evreilor transilvăneni - care, în treacăt fie spus, rămâne unul din puţinele repere în peisajul bibliografic evreiesc transilvănean - afirma următoarele: "Istoria evreilor din Transilvania constituie un subiect care nu şi-a găsit încă un prelucrător. O cauză constituie, pe de o parte, trezirea în evreimea transilvăneană a sentimentului istoric târziu, iar pe de altă parte, puţinătatea izvoarelor istorice"1.

Desigur, se găsesc destule explicaţii pertinente de ce nu a existat o preocupare mai intensă în domeniul istoriografie în acest secol: mai întâi, primul război mondial, urmat de deceniile perioadei interbelice cu problemele sale specifice, când se punea, în primul rând, problema supravieţuirii şi, în fine, anii comunismului, când evreii sau fost transformaţi întro monedă de schimb de regimul totalitar, iar actele privind trecutul lor au fost bine zăvorâte în arhive şi biblioteci.

Aş fi rămas la această imagine îndeobşte folosită în cercuri largi de specialişti, dacă nu aş fî avut curiozitatea să urmăresc acelaşi fenomen întrun spaţiu geografic vecin, în speţă, al Ungariei. Surpriza a fost totală. Luând în calcul aceeaşi unitate de timp de un secol, am putut, fără mare dificultate, depista: 18 volume de izvoare reunite sub titlul generic de Documente ale evreimii maghiare1 2, un amplu lexicon evreiesc3, cât şi o interesantă bibliografie a revistelor evreieşti4, dar şi multe monografii ale unor comuni1 ElSLER MÁTYÁS, Az erdélyi zsidók múltjából, ín Erdélyi Múzeum, XVIII, 1, 1901, p. 95.

2 Magyar Zsidó Oklevéltár (în continuare M.Zs.O), I-XVIII, Budapesta, 1903-1980.

3 Zsidó Lexikon, Budapesta, 1929, 1988.

4 Scheider Sándor, A magyar zsidó folyóiratok bibliográfiája 1847-1954, Budapesta, 1990.