Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Structura aşezărilor şi structuri confesionale / Siedlungs und Konfessionsstrukturen / Települési és felekezeti struktúrák
130 BarbuŞtefânescu, Aurel Chiriac Apateu slujba se ţine, chiar în lipsa preotului, în limba română, în cazul bisericii greco-catolice din Leta Mare slujba se face în limba maghiară. Sigur ar fi multe aspecte interesante de abordat aici, dar am vrea să discutăm câteva dintre principalele cauze care au condus la situaţia actuală, aspect asupra căruia în cadrul simpozioanelor avute cu partea maghiară s-a insistat adesea. Asupra unor cauze punctele de vedere au coincis, asupra altora persistând puncte de vedere divergente, mai ales asupra celor ce ţin de o politică deliberată de maghiarizare efectuată de statul maghiar în mai multe perioade pe parcursul unui secol. Considerăm că principala cauză ţine de consecinţele trasării graniţei româno-maghiare în anul 1920, eveniment în urma căruia localităţile cu populaţie românească din Ungaria au fost rupte de masivul românesc rămas de cealalată parte a frontierei. Studiile de demografie istorică efectuate asupra satului Săcal au arătat că aria de contractare a legăturilor matrimoniale cuprindea anterior o zonă al cărui centru era situat pe teritoriul de astăzi al României, respectiv în satele româneşti dintre Oradea şi Salonta. Or, prin trasarea amintitei graniţe şi prin tensiunea permanentă ce a presat asupra sa, date fiind relaţiile încordate pe lungi perioade de timp dintre România şi Ungaria, aceste legături au fost întrerupte, familiile româneşti fiind nevoite să contracteze tot mai mult căsătorii mixte. Dacă în anii 70 ai secolului al XIX-lea acestea erau foarte rare, în deceniile de după primul război mondial acestea se înmulţesc. Apoi, cea mai mare parte a elitelor intelectuale româneşti din aceste sate au preferat să trăiască în România sau, în urma unor măsuri administrative au fost nevoite să se repatrieze. Presiunea administrativă în sensul desnaţionalizării este certă, ea acţionând asupra structurilor funcţionale ce alimentau conştiinţa identităţii, cum au fost biserica şi şcoala. Astfel, bisericii ortodoxe i-au fost tăiate, printr-un decret din 1923, legăturile ierarhice cu episcopiile de Arad şi Oradea, ele fiind subordonate unei episcopii ortodoxe maghiare cu sediul la Budapesta. Pentru biserica greco-catolică exista cadru adecvat anterior tratatului de la Trianon, prin înfiinţarea, înainte de primul război mondial, a Episcopiei greco-catolice maghiare de Hajdudorog. Următoarea etapă, cu consecinţe şi mai dramatice este desfiinţarea şcolii confesionale, la nivelul anilor '30 ai acestui secol. Această presiune atinge cote maxime în anii celui de-al doilea război mondial, perioadă în care se introduce obligativitatea completării registrelor de stare civilă în limba maghiară. După cel de-al doilea război mondial, până la nivelul anilor 70 are loc un reviriment în viaţa comunităţii româneşti din Săcal, pusă în lumină şi de mulţimea daniilor către biserică, danii ce pot fi admirate şi astăzi. Şcoala a rămas însă în limba maghiară, iar inscripţia aflată astăzi pe clădirea şcolii "Şcoală de
