Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 1. (Satu Mare, 1998)
Ceramica în colecţia etnografică a muzeului sătmărean...
Ceramica în colecţia etnografică a muzeului sătmărean... Ceramica nu o concepe numai olarul, ci în mare măsură şi „consumatorul“, iar dorinţele lui trebuie respectate în realizarea producţiei. Este adevărat că fiecare obiect prezintă particularităţi stilistice, specifice olarului, care însă nu sunt expresia apartenenţei etnice, ci a talentului şi pregătirii sale. Meşteşugul olăritului, prin produsul finit - ceramica - se regăseşte în colecţia secţiei de Etnografie a Muzeului Judeţean Satu Mare prin cele 1579 de piese. Colecţia ce cuprinde toate categoriile ceramice: faianţă, porţelan, majolica, caolin şi lut s-a îmbogăţit în timp, atât prin achiziţionarea de noi obiecte, cât şi prin donaţii făcute mai ales de colecţionari iubitori ai tradiţiilor, oameni care au înţeles că valorificarea şi conservarea acestora este esenţială în păstrarea valorilor trecutului. Oalele, blidele, farfuriile, olurile, cănile, cahlele sunt câteva categorii de produse ceramice prezente în locuinţa tradiţională, ele având fie o utilitate zilnică, fie una rituală ori decorativă. Acestea se regăsesc în colecţia muzeului sătmărean. O parte din aceste bunuri au valoare deosebită, ele fiind deja clasate în categoria Tezaur, iar o altă parte din ele urmează a fi propuse spre clasare în această categorie a valorilor patrimoniale din România. Regăsim în această colecţie piese de ceramică de o frumuseţe unică ce provin din diferite centre de olărit din judeţ, din ţară sau străinătate. Centrul de olărit Vama, judeţul Satu Mare, este locul din care provin mare parte din piesele muzeale. De asemenea, bine reprezentate sunt şi centrele din Cărei, Tăşnad, sau marile centre ceramice din Maramureş, Sălaj, Bihor, Cluj şi Ungaria - Hallahaza. Varietatea formelor, modelelor, culorilor, motivelor de pe diversele piese de ceramică, indiferent de utilitatea lor, demonstrează calităţile deosebite ale meşterilor olari - ştiinţă, ingeniozitate, imaginaţie şi, nu în ultimul rând, stăpânirea tehnicilor specifice. Piesele incluse în această colecţie participau la decorarea interiorului, la împlinirea riturilor de trecere şi la evidenţierea ierarhiilor sociale. Unele dintre piesele ce alcătuiesc colecţia sunt datate ori semnate de meşteri, toate aceste informaţii uşurând munca specialiştilor, care pot să fixeze temporal sau spaţial producţia ceramicii. Majoritatea pieselor noastre datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Obiectele de ceramică patrimonizate în muzeu transmit, comunică şi educă, ele sunt purtătoare de mesaje care, în spaţiul muzeal, sunt descifrate şi inerpretate în mod specific. Faptul că piesele ceramice sunt valorificate în expoziţia de bază ori, ocazional, în expoziţii temporare, sau în cadrul publicării diverselor studii de specialitate confirmă priorităţile instituţiilor muzeale. Dr. Maria Lobonţ Puşcaş
