Ciubotă, Viorel et al. (szerk.): Episcopia greco-catalică de Mukacevo documente 2. (Satu Mare, 2012)
R. Gindele: Fortificaţa dacică de la Biserica Albă
Biserica Albă / Біла Церква reflected by the discovery of weapons: arrowheads and a Dacian curved dagger. The fortress of Slatina-Cetăţuia had connections with the exploitation of salt. Imports from the Celtic and Roman world prove commercial connections, but the comparison with the fortress of Malaya Kopanya indicates that the one from Slatina used to be in a subordinate position. The fortress has never been inhabited after the Roman conquest of Dacia and we have no indications yet whether it was conquered by the Romans and the Germanic peoples from the north. Although left outside the borders of the Roman Empire, the Dacian civilisation from the Upper Tisa Basin changed under Roman influence, but aspects of the traditional material culture continued under the form of the civilization of the Free Dacians. FORTIFICAŢIA DACICĂ DE LA BISERICA ALBĂ Cetatea dacică de la Biserica Albă „Dealul Mănăstirii” se află la cca. 400 m de localitatea Biserica Albă, pe o culme din prima linie de dealuri la nord de Tisa. Are o formă de pinten, cu cota maximă de 525 m, pe laturile de vest, sud şi est având pante abrupte, care coboară 50 m, până în lunca Tisei. Suprafaţa fortificată este de cca. 1,8 hectare, dealul fiind apărat de un şanţ şi val cu palisadă pe laturile nordice şi nord-estice şi datorită pantei abrupte doar cu palisadă de lemn pe celelalte laturi. Situl arheologic a fost cercetat de echipe mixte româno-ucrainiene în anii 1996 şi 2000-2002. Fortificaţia a fost folosită în perioada anterioară celei dacice, în epoca fierului în Hallstatt C-D. Nivelul dacic este mai consistent, de 30-35 cm. Au fost descoperite 12 locuinţe care se pot data pe baza materialului arheologic în sec. IV-III î. Hr. Valul din această perioadă are o lăţime de 8 m şi o înălţime actuală între 1,5 şi 2 m, fragmentele de cărbune şi arsura din săpături indică existenţa unei palisade. Plăcile de piatră scurse în şanţ arată că partea exterioară a valului era placată cu astfel de pietre care se găsesc din abundenţă în zonă. Şanţul are o lăţime de 14-15 m şi se adânceşte la 1,5 m de la nivelul actual de călcare. Şanţul a fost colmatat în două faze: prima depunere de 40-50 cm în timpul existenţei fortificaţiei şi a doua, superioară, cu pigmenţi de arsură şi plăcile de piatră alunecate de pe val, după abandonarea fortificaţiei. Sistemul de fortificare se completează în colţul nordvestic cu un turn sau o platformă de luptă. Cetatea de la Biserica Albă „Dealul Mănăstirii” a funcţionat probabil ca un centru de putere local şi controla calea principală de circulaţie de pe valea Tisei. După abandonarea ei în sec III î. Hr. nu a mai fost folosită ca şi cea de la Slatina şi pe parcursul secolelor I. I. Hr.-I d. Hr. Fortificaţia de la Biserica Albă. Vedere generală. Укріплення в Білій Церкві. Загальний краєвид. The fortress of Biserica Albă. General view.
